Eugen Rădulescu, BNR: Cei cu venituri sub medie care au credite ipotecare au grad de îndatorare de 65% din venituri și sunt cei mai expuși la creșterea dobânzilor

Cei mai vulnerabili români la creșterea dobânzilor

Acesta a mai declarat că o creștere cu 2% a dobânzilor va face ca aceștia să ajungă să plătească rate 75% din veniturile lor.

Rădulescu a afirmat că afirmațiile sunt făcute în nume propriu și nu implică cu nimic BNR.

Reamintim, indicele ROBOR a atins noi maxime în această săptămână, iar acest lucru se traduce prin rate mai mari la creditele în lei, așa cum este programul Prima Casă.

Premierul Mihai Tudose a criticat și el BNR din această cauză, afirmând că ”cei de la BNR au fost puțin plecate de acasă”. Rădulescu a spus sâmbătă că nu comentează declarațiile politice.

România, grad scăzut de intermediere financiară

Rădulescu a mai afirmat că România are cel mai mic nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, băncile având active de 51% din Produsul Intern Brut (PIB). Cel mai aproape de noi este Polonia, care are 95%, Bulgaria are 102%, media zonei euro este de 195%

Cauzele sunt mai multe: inflația mare de după 1989, utilizare altor surse de finanțare, iar o parte importantă a populației este nebancabilă.

Oficialul BNR a mai spus că ar trebui impozitate veniturile mari, deoarece există discrepanțe tot mai mari între venituri, iar aceste discrepanțe tot cresc.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

”Există discrepanţe între venituri, coeficientul Gini este unul dintre cele mai mari din UE şi se măreşte de la un an la altul. Ar trebui impozitate veniturile mari, nu cele din salarii, ci celea din vânzarea de active. Nu e normal că impozitul pe dividende să fie 5%, iar impozitul pe venitul din salarii să fie 16%. De fapt acest impozit este de 40% dacă mai punem la socoteală şi contribuţiile”, a spus el.

Sute de mii de firme fără angajați, capital sau producție

Rădulescu a mai prezentat și o statistică legată de companiile din România. Astfel, 265.000 de firme din țară au capitaluri proprii negative, dar și datorii totale de 355 miliarde lei. De asemenea, 263.000 de companii au zero salariați, acestea având datorii de 159 miliarde lei. În fine, 164.000 de societăți au cifra de afaceri zero, dar și acestea au datorii totale de 105 miliarde de lei.

Combinând cele trei criterii, rezultă 100.000 de firme cu zero salariați, zero vânzări și capitaluri negative. Acestea au datorii totale de 65 de miliarde de lei.

Datorii sunt fie către patroni, care își finanțează firmele prin împrumuturi, dar și companii cu datorii către furnizori.

Rădulescu a spus că per total, firmele aflate în această situație ar necesita 187 de miliarde de lei pentru reîntregirea capitalului, bani pe care patronii trebuie să îi aducă de acasă în companii.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Oficialul BNR a mai afirmat că, potrivit unui studiu al băncii centrale, ”dacă băncile ar da creditele random (aleatoriu – n.r.) și nu conform criteriilor de evaluare, atunci rambursarea ar fi mai bună”.

Urmărește-ne pe Google News