„Nu intrăm în 2023 şi nu intrăm nici în 2024, ca să fi lucrurile clare. Nu intrăm, nu avem nicio opţiune, din păcate”, a spus europarlamentarul PMP Eugen Tomac despre aderarea României la Schengen, potrivit news.ro.
El a precizat că nu înțelege de ce Consiliul Uniunii Europene „se scaldă într-o secretomanie incredibilă”, pentru că încă nu a publicat minuta Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, prin care România şi Bulgaria nu au fost acceptate în Schengen.
Tomac consideră că Guvernul Ciucă face „o gafă monumentală” pentru că nu atacă la Curtea Europeană de Justiţie decizia Consiliului JAI: „Este inacceptabil să nu pui în mişcare un întreg mecanism pentru a obţine ceea ce ne trebuie de drept”.
Dialogul politic va continua, însă cunoscând mecanismele, îmi este clar că nu vom intra în spaţiul Schengen în acest an, pentru că s-au împărţit rolurile bine, Austria blochează România, Olanda blochează Bulgaria, iar noi nu intrăm separat.
Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac:
„Ar fi un dezastru şi pentru noi, şi pentru bulgari să încercăm să intrăm separat, pentru că ar complica şi mai mult negocierile”, a concluzionat el.
România nu are un calendar de intrare în Schengen
Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat accederea Bulgariei și a României la Schengen, în cadrul Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, invocând criza migranților. Totodată, Olanda a votat și ea împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună.
Întrebat pe 12 ianuarie, la TVR Info, dacă poate oferi un orizont de timp în care România ar putea avea un nou vot privind intrarea în Schengen și dacă luna martie 2023 ar fi o variantă, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a evitat să dea un termen.
„Deocamdată cred că este prematur să vorbim despre calendare. Ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să vedem care sunt rezultatele acestor consultări pe care Președinția suedeză le va organiza. De asemenea, noi vom continua demersurile noastre bilaterale și către Austria, și către toate celelalte state membre, și către Comisia Europeană, și numai după ce parcurgem această etapă cred că putem să avem o idee mai clară cu privire la un calendar”, a spus șeful diplomației române.
De asemenea, și președintele Klaus Iohannis, întrebat recent care sunt șansele ca România să adere la Schengen în timpul președinției suedeze, a răspuns că se așteaptă ca aderarea să aibă loc în decursul anului 2023, dar a precizat: „v-aș ruga să nu ne legăm neapărat de o anumită dată”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Crisiana • 17.01.2023, 22:51
Tomac, actualul invatacel al lui Basescu, mentorul din umbra.Base dupa ce nu va mai fi europarlmentar va fi un simplu pensionar. Imposibil de aceptat de catre politicianul Basescu.Nici o vina pentru guvern sau presedinte.Doar pentru faptul ca nu au dat pana acum afara din Romania firmele austriece care nu-si platesc impozitele fata de statul roman.Aceasta nu este o conditie .Tomac nu poate intelege, el are doar cetatenie romana.Si cunoaste Romania din ce-i da Basescu.Nu intram in Shengen pentru ca Iohannis nu a acceptat suprematia OMV, romanii ii vor afara din Romania pe hotii austrieci ai padurilor. Pentru ca olandezii nu vor primi portul Constanta. Restul argumentlor, mizerii.Daca Bulgaria a inghitit momeala este treaba ei. Daca inca o mesteca poate ca o uniune vamala Romania-Bulgaria si alte tari ne Shengen ar putea avea succes.Amintind de vechea alianta a tarilor socialiste in SMGS.Puneti voi restrictii,punem si noi.Pentru ca asha cum se vede clar daca nu te impui in UE, in fata tarilor puternice esti un zero barat. Puternice doar pentru ca au cetateni mai bogati material decat aceia din estul Europei pentru ca economiile lor s-au dezvoltat nestingherit, Pentru ca intrarea in UE a tarilor estice a adus enorme beneficii materiale, piete de desfacere pentru marfuri second hand in tarile de origine.Aum UE nu mai este UE de la momentul formarii ei. Sau poate ca acum de abia aflam adevaratul scop al formarii UE si al mirajului fondurilor ,,moka,, pentru dezvoltare.