Reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) spun că este vorba de un trend regional.
„Au fost tranzacții în cursul nopții ale nerezidenților care preferă să-și mute bani pe valutele puternice (dolarul înregistrează creșteri semnificative). Este o tendință regională pentru toate monedele din zonă, sigur în fiecare țară cu specificul ei. Se caută un nou echilibru pentru leu. Deocamdată leul a suferit mai puțin ca alte monede regionale. Pe timpul zilei situația s-a mai liniștit. Urmărim cu atenție‟
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR:
Deficit și proteste
Acesta a mai spus că la aceste mișcări se adaugă și deficitele de cont curent și deficitul bugetar, care au pus dintotdeauna presiune pe curs, dar și noile tensiunile sociale din România.
Mai multe proteste au avut loc duminică și luni în România față de restricțiile anti-Covid.
Datele Ministerului Finanțelor arată că țara noastră a avut un deficit bugetar de 12,76 miliarde de lei în primele două luni ale anului, echivalentul a 1,14% din Produsul Intern Brut (PIB).
Deficitul bugetar înseamnă cheltuieli mai mari decât veniturile. Conform bugetului național pe 2021, România își propune în acest an un deficit de 7,16% din PIB.
Efectele: Rate mai mari, scumpiri la mâncare și carburanți
Un euro mai puternic față de leu duce la creșterea importurilor de alimente, căci România importă mâncare în special din Uniunea Europeană.
De asemenea, românii trebuie să plătească mai mult la ratele în euro și la abonamentele de telefonie, care sunt de regulă tot în euro.
În schimb, aprecierea dolarului aduce cu sine prețuri mai mari la carburanți, deoarece cotațiile petrolului sunt în dolari la nivel mondial.