Europa Centrală și de Est va pierde până la 70% din populație până în 2100. România, în topul țărilor cu cel mai accentuat declin demografic

Europa Centrală și de Est pierde masiv populație. Studii recente efectuate de Uniunea Europeană și de grupuri de oameni de știință de la instituții ori publicații prestigioase, precum Lancet, arată că “hemoragia” din acest sector va duce la o depopulare de anvergură în zonă, țări ca România, Bulgaria ori Ucraina urmând să piardă undeva între 50-70% din populație până în anul 2100.

Conform statisticilor Uniunii Europene, citate de platforma de jurnalism independent Emerging Europe, un think-tank care publică articole despre cele 23 de țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, numărul locuitorilor din zonă scade într-un ritm îngrijorător.

Două cauze sunt menționate: îmbătrânirea populației – cuplurile nu mai fac copii sau fac mai puțini ca înainte – și migrația.

Motorul depopulării este un lanț al slăbiciunilor: lipsa sprijinului acordat de stat familiilor cu copii și hibele din sistemul medical, care duc la o scădere a ratei natalității; o rată scăzută a natalității influențează negativ economia, crește presiunea pe sistemul de pensii și scade competitivitatea pe piața muncii, iar pe cale de consecință, remunerația, determinând o creștere a emigrației – tinerii caută joburi mai bine plătite peste hotare.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Un sondaj efectuat anul trecut în Ucraina, una dintre țările cele mai afectate de declinul demografic, arăta că 55% dintre persoanele intervievate au în intenție relocarea într-o altă țară.

Planurile liderilor

Pentru a contracara această tendință, multe dintre statele din zona centrală și de est a Europei – în special cele cu o viziune mai de dreapta – gândesc strategii menite să crească rata natalității. Însă planurile nu prea funcționează.

În Ungaria, clinicile de fertilitate au fost naționalizate, iar femeile sub 40 de ani, heterosexuale, au primit acces gratuit la tratamentele de fertilizare. În plus, orice cuplu tânăr primește împrumuturi garantate de guvern dacă se angajează să facă copii.

Minusurile acestui program? Persoanele divorțate și cuplurile de același sex nu beneficiază de aceleași drepturi. Nicio surpriză, de vreme de programul e gândit de Viktor Orban, care e pe față pentru familia tradițională.

În Polonia, din 2016, fiecare cuplu care are doi sau mai mulți copii are scutire de taxe, lunar, pentru cheltuieli în valoare de 500 de zloți (echivalentul a 115 euro), iar fondurile destinate diagnosticării și tratamentului infertilității au crescut considerabil. În ciuda acestor măsuri, doar 294 de nașteri s-au înregistrat în plus, în perioada 2016-2019 față de anii anteriori.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De ce eșuează programele de creștere a natalității?

În ciuda măsurilor luate de guvernele statelor din zonă, nu se remarcă o redresare a situației. Natalitatea nu a explodat, iar tineretul continuă să emigreze.

Depopularea își continuă cursul, dând apă la moară cercetătorilor care au făcut previziunea sumbră a scăderii populației din zonă până la un minim de 30%, în următorii 80 de ani.

Ce le susține ipoteza? În Estonia, programele pro-fertilitate au dat rezultate în creșterea natalității numai în momentul în care au coincis cu o scădere drastică a ratei șomajului. Când rata șomajului a urcat din nou, natalitatea a început din nou să scadă. Brusc și dramatic.

Prin urmare, Comitetul Economic și Social European a atras atenția statelor membre că trebuie să se concentreze pe crearea de oportunități economice sustenabile și pe combaterea șomajului, dacă vor o creștere demografică. Abia în plan secundar trebuie abordate promovarea unei vieți sănătoase, programe flexibile de muncă, pentru a le permite părinților să-și îngrijească copiii, investiții în servicii din domeniul educației și sănătății menite să ajute familiile cu copii.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Despre emigrație vorbesc și cercetătorii de la United Nations Population Fund (UNFPA), care susțin că aceasta este principala cauză a depopulării, nu scăderea natalității. Iar cauza emigrării e lipsa perspectivei economice și sociale din zona Europei Centrale și de Est.

În zona de vest a Balcanilor, explică cercetătorii, cum ar fi Serbia și Herțegovina, rata șomajului la tinerii de până la 24 de ani este de 33,8%. În Croația, acesta e de 27%. Acești tineri, care nu-și găsesc locul pe piața muncii, iau drumul Vestului.

Un studiu recent efectuat în Serbia arată că o treime din tineretul acestei țări are în plan să emigreze.

Pandemia de coronavirus n-a făcut decât să înrăutățească situația economică a celor mai multe state din regiune și să adâncească prăpastia financiară dintre puținii privilegiați ai sorții și marea masă a populației.

Platforma mai menționează ca fenomen migrația internă, întâlnită mai ales în cazul unor țări ca Letonia, Bulgaria și România. Aici, satele sunt depopulate deja în proporție de 60% – față de 35% în cazul statelor din vestul Europei -, tinerii părăsind localitățile natale pentru a scăpa de sărăcie și se stabilesc la la oraș, unde au oportunități de angajare și joburi mult mai bine plătite.

UNFPA susține că fenomenul migrației este firesc și că țările lumii nu ar trebui să aștepte să se confrunte cu el pentru a lua măsuri, ci să ia măsuri preventive, ca să nu se trezească în situația statelor care acum pierd masiv populație.

Capitalul uman e secretul. Concentrarea pe îmbunățirea vieții populației e cheia stopării migrației și a declinului demografic, nu pomparea de bani în programe de fertilitate menite să crească natalitatea.

United Nations Population Fund:

Foarte puține țări au dat însă semne că pricep mesajul. Iar tentativele sunt încă timide. Una vine din Ucraina, unde tinerii care au emigrat sunt atrași înapoi cu împrumuturi avantajoase pentru a-și porni propriile afaceri. Alta, din Polonia, unde tinerii sub 26 de ani sunt scutiți de taxe.

Urmărește-ne pe Google News