În încercarea de a reduce costurile economice ale crizei sanitare, dar și de teama unor reacții dure din partea cetățenilor obosiți de pandemie, cei mai mulți politicieni din Europa au ales în ultimele luni să redeschidă școlile, restaurantele, barurile și să ridice în general restricțiile impuse, în falsa speranță că partea mai grea a epidemiei a trecut, notează Politico.
Dar acum, aproape toate țările, inclusiv cele care s-au descurcat foarte bine în primăvară, precum Cehia sau Polonia, sunt în mijlocul unei noi crize.
Unii oameni de știință, scrie Politico, spun că sunt îngroziți de felul în care s-au comportat autoritățile, ținând cont că experții au avertizat din timp că sezonul rece va aduce o creștere a numărului de cazuri.
”Vedem cum lucrurile se repetă. E ca și cum am uitat toți ce s-a întâmplat acum șase luni”, spune Debby Bogaert, profesor de boli infecțioase la Universitatea din Edinburgh.
În contradicție cu experții
Greșelile sunt prezente la cel mai înalt nivel. Săptămâna trecută, Parlamentul European anunța reînceperea sesiunilor plenare de la Strasbourg, în aceeași zi în care președintele instituției, David Sassoli, se izola după ce intrase în contact cu un bolnav.
Oficialii au decis să revină asupra deciziei și să amâne sesiunile plenare.
Între timp, la nivel național, autoritățile au intrat în contradicție cu experții și au sfidat chiar realitatea din teren, care arăta o creștere vizibilă a numărului de infectări.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a luat în cele din urmă decizia de a impune restricții de circulație pe timp de noapte în Paris și alte opt mari orașe, la o săptămână după ce țara înregistrase un record de 26.000 de infectări zilnice. Între timp, cifra de cazuri zilnice a depășit 30.000.
În jur de 18 milioane de oameni sunt afectați de măsura care intră în vigoare azi.
Din punctul de vedere al lui Mircea Sofonea, epidemiolog la Universitatea din Montpellier, introducerea restricțiilor de circulație pe timp de noapte a venit în ultima săptămână în care guvernul mai putea reacționa pentru a preveni umplerea spitalelor.
De notat că în martie, autoritățile de la Paris au impus un lockdown într-un moment în care numărul de cazuri zilnice ajunsese la 1.000.
În Cehia, semnele valului doi apăruseră încă de la finalul verii.
Dar în septembrie, oficialii cehi au subliniat că numărul mare de cazuri este cauzat de numărul mai mare de teste, iar premierul Andrej Babiš a cerut OMS să tacă din gură, după ce organizația și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenția autorităților de la Praga de a reduce și testele, și anchetele epidemiologice.
Numărul de cazuri a continuat totuși să crească și a ajuns în octombrie la cote uriașe. Acum, după multe restricții aplicate cu întârziere, Cehia a închis și școlile și a recrutat studenți la medicină pentru a suplimenta numărul medicilor.
Dar alte țări încă se mai gândesc.
Olanda adoptă purtarea măștilor
Belgia a încercat o serie de măsuri în august, într-un moment în care numărul de cazuri începuse să crească, dar a ținut barurile și cluburile deschise.
Abia recent, când spitalele au început să se umple, și întreaga țară a fost catalogată drept zonă roșie, au fost anunțate măsuri mai dure.
În Olanda, echipa de experți care consiliază guvernul s-a plâns încă de la finalul lunii septembrie că autoritățile le ignoră recomandările pe diferite măsuri, inclusiv cea privind purtarea măștilor de protecție.
De fapt, olandezii erau exemplul preferat al tuturor scepticilor care observau că în unele țări nimeni nu este obligat să poarte mască.
În cele din urmă, săptămâna aceasta, după multe ezitări, guvernul de la Haga a decis să impună un lockdown parțial și să facă măștile obligatorii în unele spații publice.
Numărul de cazuri din Olanda a atins cote record.
În Irlanda, experții au recomandat cele mai aspre măsuri chiar la începutul lui octombrie. Dar guvernul a decis să țină barurile, restaurantele și magazinele deschise, precizând că experții nu înțeleg consecințele economice ale unor măsuri extreme.
În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a rezistat aproape o lună recomandărilor experților de a impune un scurt lockdown pentru a reduce numărul de cazuri de infecție. Potrivit The Guardian, miniștrii au fost avertizați din timp că țara riscă o epidemie cu consecințe catastrofale dacă nu iau măsuri imediate.
”Nu învinuiți populația”
Pentru Debby Bogaert, problema este că politicienii se mișcă prea încet, mult mai încet decât și-ar dori experții.
”Așteaptă și iar așteaptă, deși oamenii responsabili cu sănătatea publică știu că trebuie să acționezi acum, nu într-o săptămână sau într-o lună”, spune profesorul de de boli infecțioase.
Mulți experți au explicat că valul doi al epidemiei nu este facilitat doar de ridicarea restricțiilor, ci și de incapacitatea multor guverne de a pune la punct un sistem eficient de combatere.
În iulie, comisarul UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a cerut statelor membre să folosească vara pentru a se pregăti pentru al doilea val epidemic, inclusiv prin sporirea numărului de teste și al capacității de a derula anchete epidemiologice, de a depista și izola bolnavii.
În septembrie, ea și-a repetat apelul. Problema, scrie Politico, este că UE nu are nicio autoritate legală asupra statelor membre în ceea ce privește politica de sănătate.
În acest moment, autoritățile din mai toate țările europene le cer cetățenilor insistent să respecte regulile, multe guverne punând creșterea numărului de cazuri pe seama tinerilor care nu mai respectă regulile.
Dar Bahar Tuncgenc, psiholoagă la Universitatea din Nottingham, a subliniat că guvernul nu ar trebui să dea vina pe cetățeni, ci să comunice mai clar.
”Guvernele trebuie să fie transparente în privința scopurilor și planurilor”, a spus aceasta.
Psiholoaga și-a exprimat în același timp uimirea că politicienii nu au pregătit publicul pentru o creștere a numărului de cazuri.
Nu e posibil ca guvernele să nu fi știut că această epidemie va continua în timpul iernii. Toate opiniile științifice au anunțat acest lucru.
Bahar Tuncgenc, psiholoagă la Universitatea din Nottigham:
În pragul dezastrului
Autoritățile se confruntă chiar acum cu această realitate. În multe țări a devenit clar că, așa cum au spus experții, valul doi este mai puternic.
În Polonia, spre exemplu, o țară care a scăpat de ce era mai rău în primăvară, numărul de cazuri zilnice a atins 9.000. Prin urmare, autoritățile s-au apucat să plănuiască construirea de noi spitale de campanie.
”Suntem în pragul dezastrului”, a avertizat imunologul Paweł Grzesiowski , potrivit The Guardian.
În mai multe țări, numărul mare de cazuri nu a adus și o creștere semnificativă a cifrei deceselor, cel puțin deocamdată, și asta pentru că mulți dintre cei infectați acum sunt tineri, iar capacitatea de tratare s-a îmbunătățit și ea.
Dar unii experți avertizează că o creștere a ratei mortalității va urma.
”Rata mortalității, ținând cont de categoriile de vârstă și de incidența virusului – va fi exact ca cea din primăvară”, spune Karl Lauterbach, om de știință și parlamentar social-democrat german.
”Iar situația va fi chiar mai rea în țările care amână cel mai mult măsurile necesare și importante”, avertizează acesta.