Europa lovita de ape

prapad in Bucuresti. Un electrician, un lacatus mecanic, seful de baraj si doi gardieni. Cinci oameni asigura cu schimbul paza la barajul ridicat de Ceausescu in anii '80. Dan Matei este cel mai vechi barajist. S-a angajat ca electrician exact in ziua in care constructia a fost data in folosinta. "Pe 21 mai 1987. imi amintesc si acum ca inainte de inaugurare am frecat barajul o zi intreaga cu detergent. S-au spalat si soselele cu apa, desi afara ploua. Dar totul trebuia sa fie impecabil, ca doar venea Ceausescu", ne-a povestit barbatul. A ajuns sa lucreze la baraj dintr-o intamplare. A vazut un anunt in ziar si a zis sa-si incerce norocul. Avea 20 de ani. De atunci au trecut 18 ani, iar bucuresteanul spune ca nu si-ar schimba locul de munca pentru nimic in lume. Nici macar pentru o slujba mai bine platita. "E o responsabilitate, nu zic ca e treaba usoara, insa m-am obisnuit in atatia ani. Acum pot sa-mi fac treaba cu ochii inchisi", adauga barajistul. Ploile si inundatiile din tara nu l-au speriat deloc pe bucuresteanul de 38 de ani. El spune ca in 18 ani, o singura data i-a fost teama ca lucreaza la baraj. La Revolutie. "Atunci a fost intr-adevar pericol. Paza s-a intarit, imi amintesc ca eram vreo 40 de oameni care stateam cu ochii pe Dambovita. Am golit si lacul, ca sa evitam vreo catastrofa". si colegul lui de tura, nea Stelian, este un veteran al barajului. Lucreaza ca lacatus mecanic din 1988. "Noi avem grija ca totul sa se desfasoare normal aici. insa nu facem nimic de capul nostru, fara aprobarea dispecerilor. Ei sunt zi si noapte la curent cu vremea si ne spun ce manevre trebuie sa executam, daca trebuie sa marim sau sa micsoram debitul", ne-a spus Stelian Ilie.