Analiză Reuters | „Un nou șoc” pentru Europa: creșterea prețurilor la gaze alimentează noi temeri legate de inflație

O nouă creștere dramatică a prețurilor la gazele naturale, pe fondul presiunilor impuse de Rusia, pare să fi pus capăt oricăror speranțe că lupta cu inflația din Europa se va relaxa.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, semnele că inflația din Statele Unite ar putea atinge un nivel maxim au stimulat acțiunile și au redus costurile împrumuturilor guvernamentale. Investitorii au pariat pe ideea că băncile centrale vor acorda acum mai multă atenție ritmului lent al creșterii economice și că lumea se apropie de un vârf al ciclului de creștere a ratelor dobânzilor.

În schimb, săptămâna în curs a început cu o prognoză a băncii americane Citi, potrivit căreia inflația din Marea Britanie va exploda până în ianuarie, ajungând la 18,6%, un maxim al ultimei jumătăți de secol, predicție care a dominat marți primele pagini ale ziarelor britanice.

Acest lucru a avut loc concominent cu o altă creștere explozivă a prețurilor la gazele naturale, în condițiile în care Rusia pune noi presiuni asupra exporturilor, iar cumpărătorii europeni caută să se aprovizioneze înainte de iarnă.

Prețul gazelor a crescut cu aproape 40% în august și cu aproape 300% în acest an.

„Cheia este energia, energia, energia, energia. Există o criză energetică, să fim sinceri în această privință, prețurile la electricitate sunt de 10 ori mai mari decât nivelurile de dinainte de COVID, acesta este un șoc pentru sistem”, a declarat pentru Reuters Thomas Costerg, economist la Pictet Wealth Management.

Recomandări

Legenda Wall Street, după prăbușirea burselor: „Trump ne distruge ani de muncă în doar câteva ore. Trilioane de dolari șterse”

„SUA și Europa sunt pe drumuri diferite. Știam cu toții că vulnerabilitatea Europei este energia externă și acum plătesc prețul pentru asta”, a spus el, referindu-se la dependența europeană de gazul rusesc.

O stare de spirit complet schimbată

Veștile au schimbat instantaneu starea de spirit. Valoarea acțiunilor mondiale a scăzut cu 4,3% de la un maxim al ultimelor 3 luni și jumătate, iar moneda euro a revenit sub un dolar.

Monica Defend, șefa Institutului Amundi, preconizează o scădere a euro la 0,96 dolari până în decembrie, din cauza economiei slabe a Europei.

În același timp, crește îngrijorarea că bancherii centrali pregătesc terenul pentru creșteri mai agresive ale ratelor decât se estima anterior. În lipsa unei certitudini cu privire la momentul în care se vor încheia aceste majorări, investitorii sunt nervoși.

„Piața era din ce în ce mai încrezătoare că recesiunea va fi tema dominantă, că băncile centrale vor fi mai conciliante sau mai relaxate în ceea ce privește înăsprirea politicii lor”, a declarat Richard McGuire, șeful departamentului de strategie a ratelor de la Rabobank.

„De la începutul săptămânii trecute, acest lucru s-a inversat complet”, a spus acesta.

Inflație mai mare

Recomandări

Cum a fost declarat nevinovat un om de afaceri acuzat că a șantajat eMAG și un director al companiei: „Dacă îmi iau banii, fac contract de confidențialitate”

Analiștii se așteaptă acum ca băncile centrale să continue majorarea ratelor dobânzilor, posibil până anul viitor, un lucru care va avea drept impact, printre altele, creșterea continuă a ratelor pentru creditele bancare. Ținta acestor măsuri este ținerea sub control a inflației.

Inflația însă, spun experții, va crește în continuare. Cauzele variază, de la o secetă europeană, la criza gazelor și la constrângerile de aprovizionare din China, provocate de pandemie.

„Se pare că există numeroase cauze care pot indica o inflație mai înrădăcinată”, a declarat pentru Reuters Craig Inches, director al Royal London Asset Managementspus.

Așteptările privind inflația sunt în creștere și în Statele Unite, dar perspectivele pentru Europa par mult mai sumbre.

„Se aștepta ca inflația în Europa să crească în trimestrul al patrulea, dar amploarea creșterii cu care ne confruntăm acum este un eveniment nou, din cauza noii creșteri a prețurilor la gaze”, a avertizat și Holger Schmieding, economist șef la Berenberg.

„Acesta este un nou șoc care nu a fost prevăzut în urmă cu câteva săptămâni”, a adăugat el.

Urmărește-ne pe Google News