Țările UE și-au redus consumul de gaze cu un sfert în noiembrie, chiar în condițiile în care temperaturile au scăzut, cea mai recentă dovadă că blocul reușește să își reducă dependența de energia livrată de Rusia.
Datele provizorii ale companiei de analiză ICIS au arătat că luna trecută, cererea de gaze în UE a fost cu 24% sub media ultimilor cinci ani, după o scădere similară în octombrie.
Azi a intrat în vigoare și interdicția UE privind importurile de petrol rusesc pe cale maritimă – una dintre cele mai serioase măsuri luate de europeni pentru reducerea veniturilor obținute de Moscova din exportul de hidrocraburi.
Țările europene au încercat de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina să își reducă dependența de gazul și petrolul rusesc, prin găsirea unor surse alternative sau prin reducerea cererii. Europenii au fost ajutați de o toamnă neobișnuit de caldă, deși în ultimele două săptămâni temperaturile au scăzut mai aproape de nivelurile normale.
În Germania și Italia, cele mai mari consumatoare de gaze din UE, cererea a scăzut cu 23%, respectiv 21% în noiembrie, potrivit ICIS. În Franța și Spania, aceasta a scăzut cu mai mult de o cincime, iar în Olanda cu puțin peste o treime.
„Industria determină, proporțional, cele mai mari reduceri ale consumului de gaze, iar acest lucru este în întregime rezultatul unei stabiliri clare a prețurilor pe piață”, a explicat pentru Financial Times Tom Marzec-Manser, analist la ICIS. Prețul ridicat al gazului a „descurajat” consumul, a adăugat el.
Ce urmează
În acest timp, directorii din industrie și analiștii au avertizat că, în lipsa unei scăderi suplimentare a cererii și a sporirii importurilor de gaz natural lichefiat (GNL), criza gazelor ar putea persista ani de zile în Europa.
În 2021, UE a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, reprezentând aproximativ 45% din importurile de gaze ale UE și aproape 40% din consumul total de gaze.
„Cererea va trebui să fie mai mică decât nivelurile de dinainte de război, pentru a avea suficiente stocuri” pentru iarna viitoare, a declarat Alex Tuckett, șeful departamentului economic al companiei de consultanță CRU Group.
„Întrebarea este cât de mare va fi reducerea cererii și cât de dureroasă va fi”, a adăugat el.
Scăderea cererii a însemnat că depozitele de stocare a gazelor din UE erau la 95% din capacitate la jumătatea lunii noiembrie, potrivit organismului industrial Gas Infrastructure Europe, aproape de un maxim istoric. De asemenea, importurile record de GNL au ajutat și ele.
Însă vremea mai rece din ultimele săptămâni a crescut cererea, iar instalațiile de depozitare au ajuns acum la o capacitate de aproximativ 93%.
În același timp, prețurile au crescut. Contractele futures olandeze TTF, contractul de referință european, se tranzacționează la aproximativ 150 de euro pe megawat oră, cel mai ridicat nivel din ultima lună, dar totuși la doar jumătate de preț față de valoarea atinsă pentru scurt timp în august.
Prețurile mai mari la gaze reprezintă o povară pentru gospodării și întreprinderi, dar au permis Europei să atragă volume record de GNL, scrie Financial Times.
Datele ICIS arată că Europa și Regatul Unit au importat 11,14 milioane de tone de GNL în noiembrie, un record lunar, și sunt pe cale să importe 12,2 milioane de tone în decembrie.
UE a interzis importurile de petrol rusesc pe cale maritimă
Europa a impus, de asemenea, noi măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a profita de pe urma exporturilor de petrol. Interdicția UE privind importurile de petrol rusesc pe cale maritimă a intrat în vigoare luni. Bulgaria este exceptată temporar de la această măsură.
Bruxelles-ul a anunțat că aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc în UE vor fi acoperite de interdicție până la sfârșitul acestui an.
Deja în acest an, exporturile rusești către UE au scăzut dramatic, reducându-se cu 1,5 milioane de barili pe zi, până la un total de 3,95 milioane de barili pe zi în octombrie. Cea mai mare parte din această cantitate a fost însă redirecționată de Rusia către China și India.
Ce înseamnă această interdicție pentru piața globală?
„UE va importa petrol din altă parte”, a explicat pentru Politico Simone Tagliapietra, analist al think-tank-ului Bruegel. „Rusia își va spori probabil exporturile de țiței către China și India, ceea ce va diminua cererea de petrol din Orientul Mijlociu și, la rândul său, Europa va primi mai mult petrol din Orientul Mijlociu și din alte părți. Condițiile de piață ar trebui să rămână destul de asemănătoare”, a spus acesta.
În acest moment, interdicția UE privind importurile de petrol nu se aplică livrărilor care ajung în Europa prin conducte. Asta înseamnă că Ungaria, Republica Cehă și Slovacia vor continua să primească petrol rusesc prin conducta Drujba.
Germania și Polonia beneficiază de asemenea de petrol rusesc livrat pe cale terestră, prin conducte, dar s-au angajat unilateral să sisteze aceste importuri până la sfârșitul acestui an.
Plafonarea prețului petrolului
Între timp, liderii G7 au convenit să implementeze și o plafonare a prețurilor, care are drept scop menținerea fluxului de petrol rusesc către țări precum India și China, pentru a evita crearea unor penurii generalizate, dar numai dacă țițeiul este vândut la mai puțin de 60 de dolari pe baril, pentru a reduce veniturile Moscovei.
În acest caz, ecuația este mult mai complicată. Plafonul va fi aplicat de țările G7, care vor interzice firmelor lor de transport maritim și de asigurări să participe la livrările de petrol rusesc care depășesc prețul maxim admis.
E neclar cât de bine va funcționa această strategie. Rusia și-a alcătuit deja o flotă de petroliere mai vechi – și a făcut progrese în crearea propriilor furnizori de asigurări maritime – pentru a ocoli plafonarea, a declarat Tatiana Mitrova de la Center on Global Energy Policy al Universității Columbia.
În același timp, Moscova a protestat vehement și a amenințat că va sista livrările de petrol către țările care susțin plafonarea prețului. Kremlinul a subliniat de asemenea că plafonarea va distorsiona piața, dar nu va afecta capacitatea Rusiei de a purta în continuare războiul din Ucraina.
Ar mai fi o problemă. La nivelul de 60 de dolari pe baril, plafonul ar putea să nu afecteze de fapt veniturile Moscovei, deocamdată. În prezent, petrolul rusesc se tranzacționează la un preț mai mic pe piața mondială – săptămâna trecută a fost de aproximativ 52 de dolari pe baril.
Acesta este motivul pentru care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris măsura drept „slabă”.