Locvacele presedinte PD, Emil Boc (apropo, Clujul mai are primar?!), tipa pe toate posturile tv ca Romania s-ar face de ras daca alegerile europarlamentare nu s-ar tine la 13 mai. Data stabilita de Guvern, nu de UE, prin Tratatul de aderare scrutinul putand avea loc pana la 31 decembrie. Nu amanarea asta ar face Bucurestiul de ras. Probabil ca Strasbourg-ul mai curand ar aprecia sa-i vina niste parlamentari competenti, alesi cu calm, in deplina cunostinta de cauza a electoratului si nu parasutati iarasi pe liste de cumetrii si coterii, ca, adesea, in parlamentul national. Asta s-ar intampla in mai, mai cu seama in plin scandal politic legat de cele doua referendumuri, cu sefi de partide preocupati in primul rand de gleznele adversarilor. Si practic dezinteresati de ceea ce ar trebui sa fie pregatirea temeinica si desfasurarea responsabila a europarlamentarelor. Despre acest moment realmente important, buna parte a populatiei nu stie mare lucru. Nici ce este Parlamentul Europei, nici ce rol ar avea deputatii romani, nici… Asa cum inca nu stie mare lucru (vezi balciul din agricultura, dar nu numai) despre rigorile integrarii. “Europarlamentare? Ce-s alea?”, raspundea un bucurestean, nu un localnic din Ototoaia la un sondaj. Autoritatile si partidele nici nu se ostenesc sa desluseasca electoratului aceste chestiuni.
Sa fim seriosi. Dl Boc vrea iute alegeri europarlamentare nu de jena UE, ci pentru ca-si simte PD-ul pe val, daca se ia dupa sondaje. PSD si ceilalti adepti ai amanarii nu mor nici ei de dorul votului uninominal aplicat si la europarlamentare (desi n-ar fi rau), ci vor ragaz sa-si carpeasca procentele zdrentuite. Si unii, si ceilalti, sforaie despre interesul national, cand, de fapt, e vorba de al lor propriu.