Europarlamentarul Eugen Tomac a pierdut la CJUE procesul deschis în urma neacceptării României în spațiul Schengen

Potrivit jurisprudenţei stabilite privind admisibilitatea acţiunilor în anulare, constituie acte atacabile, în sensul articolului 263 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), actele care stabilesc definitiv poziţia unei instituţii la capătul unei proceduri administrative şi care vizează producerea unor efecte de drept obligatorii, aminteşte CJUE.

De asemenea, încheierea procedurilor de evaluare Schengen şi verificarea criteriilor de aderare la acest spaţiu de liberă circulaţie, deja realizată în 2011 în cazul României, reprezintă doar o etapă a procedurii, care trebuie însoţită de o consultare a Parlamentului European, urmată de o decizie a Consiliului UE asupra aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.

Or, o asemenea decizie nu poate fi luată decât în unanimitate de către statele membre în Consiliul UE, iar realizarea etapelor prealabile ale procedurii nu înseamnă că Consiliul European nu mai trebuie să adopte o decizie în unanimitate, decizie care nu are un termen limită, notează CJUE. Ca atare, neadoptarea proiectului supus votului Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, în sensul articolului 263 din TFUE, a stabilit instanţa europeană, care a considerat astfel „vădit inadmisibilă” acţiunea înaintată de Eugen Tomac.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Pe lângă această acţiune, eurodeputatul român a cerut instanţei europene să-i fie recunoscută calitatea de reclamant privilegiat, respectiv dreptul europarlamentarilor de a ataca la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE şi de Comisia Europeană.

În hotărârea sa, CJUE menţionează că această calitate nu poate fi acordată reclamantului, întrucât, conform articolului 263 din TFUE, ea este recunoscută doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.

CJUE arată în aceeaşi decizie că nu are nicio competenţă de a da vreunuia dintre aceşti reclamanţi privilegiaţi un termen limită pentru a ataca decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât nu s-a întrunit unanimitatea, Austria şi Olanda votând împotrivă.

Eugen Tomac a anunţat în februarie deschiderea unei acţiuni în anulare la CJUE împotriva acestei decizii, considerând că, dacă instanţa va anula această decizie, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, deci unul pozitiv, având în vedere faptul că România îndeplineşte criteriile de aderare la Schengen.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Tomac: Evident că există şansa ca România să adere la Schengen

Eurodeputatul a declarat sâmbătă, 28 octombrie, într-o emisiune difuzată de Prima TV, că România are în continuare şansa de a adera la spaţiul Schengen şi a subliniat că acesta nu se desfiinţează, în contextul în care mai multe state au anunţat că poliţiştii vor fi prezenţi la graniţe şi vor face controale, decizia fiind luată după ce a izbucnit conflictul în Orientul Mijlociu.

Tomac a afirmat că o eventuală desfiinţare a spaţiului Schengen ar pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Uniunii Europene.

„Evident că există (șansa ca România să adere la Schenge, n.r.). Este necesar un acord politic în Consiliul European. Problema nu mai e bilaterală între România şi Bulgaria, România şi Bulgaria versus Austria sau Olanda, problema a devenit una europeană şi, din punctul meu de vedere, preşedintele Iohannis trebuie să reuşească să facă ceea ce a reuşit preşedintele Traian Băsescu, şi anume să obţină o decizie a Consiliului European prin care să ceară Consiliului Uniunii Europene să nu mai blocheze intrarea noastră în Spaţiul Schengen pentru că încalcă tratatul. Consiliul European reuneşte şefii de stat şi de guvern şi au existat două decizii ale Consiliului European, în 2011 şi în 2012 prin care s-a cerut expres Consiliului Uniunii Europene, respectiv Consiliului de miniştri şi JAI să nu mai blocheze intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen”, a spus europarlamentarul, potrivit news.ro.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

„Acum, dacă preşedintele Iohannis, împreună cu cancelarul Germaniei, care şi-a exprimat de nenumărate ori susţinerea pentru noi, ar impune o asemenea decizie în Consiliul European, lucrurile s-ar tranşa foarte rapid. Politic, doar asta este soluţia”, a susținut Eugen Tomac.

Întrebat cum comentează declaraţiile preşedintelui României, Klaus Iohannis, care a spus că spaţiul Schengen aproape că nu mai există, eurodeputatul a arătat că nu trebuie să intrăm în capcana folosită de politicienii europeni.

„Da, e o capitulare nejustificată. Spaţiul Schengen există şi aici nu trebuie să intrăm în această capcană folosită de toţi politicienii europeni şi aici mă refer la şefii de guvern şi de stat din UE care ei anunţă că suspendă acordul Schengen. Este o mare minciună. Nu se desfiinţează Schengen. Atunci când se va desfiinţa Spaţiul Schengen, se va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Uniunii Europene. Faptul că cineva, la trecerea ditr-o ţară în alta, instalează două patrule de poliţie care supraveghează intrarea dintr-o ţară în alta nu înseamnă că se reintroduc controale la frontieră”, a explicat Tomac.

Europarlamentarul PMP a subliniat că peste 3 milioane de cetăţeni trec zilnic graniţe dintr-o ţară în alta, iar dispariţia Schengen ar pune unele probleme privind circulaţia.

Foto: Hepta.ro

Urmărește-ne pe Google News