ComenteazăPandemia de coronavirus şi efectele economice şi sociale pe termen lung ar putea fi „condiţii ideale” pentru infractori pentru a viza cetăţeni, companii şi entităţi publice, se arată în raport.
Pandemia a oferit condițiile ideale pentru ca infractorii să profite de fricile oamenilor sau pentru înmulțirea infracțiunilor cibernetice pe fondul utilizării internetului pentru activitățile de bază ca urmare a carantinelor impuse.
„Infractorii se adaptează cu ușurință la pandemie”, a subliniat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson cu ocazia prezentării raportului, care a avut loc la Lisabona, dat fiind că Portugalia asigură președinția Consiliului UE.
70% din bandele şi reţelele infracţionale sunt active în cel puţin trei state membre UE, iar cel puţin 40% dintre bandele infracţionale sunt implicate în traficul de droguri, de departe cea mai răspândită activitate infracţională în UE.
Studiul subliniază că gradul ridicat de organizare a bandelor infracţionale arată modul strâns în care lumea interlopă se împleteşte cu aspectele legale ale vieţii.
Bandele infracţionale sunt organizate aidoma companiilor, cu diferite niveluri de management. Peste 80% din reţelele infracţionale au folosit structuri de afaceri legale şi cel puţin 60% dintre bande au utilizat mita ca mijloc de a-şi continua afacerile.
Spălarea banilor a fost organizată în mod profesionist şi a fost creat un sistem financiar interlop, menţionează raportul, care adaugă că bandele infracţionale vor profita de toate posibilităţile pentru a submina economiile europene.
„O pandemie prelungită va pune o presiune puternică pe economia europeana și mondială”, iar recesiunea așteptată „poate contura infracționalitatea gravă și organizată în anii viitori”, arată agenția europeana în raport.
Europol este îngrijorat și de o creștere a corupției legate de traficul de droguri, „cantități de cocaină fără precedent” fiind în centrul unui trafic
„spre UE provenind din America Latina, generând profituri de mai multe miliarde de euro” pentru rețelele infracționale din cele două zone.
Percheziţiile efectuate de forţele de poliţie în porturi europene importante precum Anvers, Hamburg şi Rotterdam au permis capturi record, precum cea a unei încărcături de 23 tone de cocaină de către autorităţile olandeze şi germane la sfârşitul lui februarie.
Totodată, pandemia a deschis noi posibilităţi de exploatare a temerilor societăţii.
„La început, am observat o creştere a contrafacerilor de măşti şi de gel hidroalcoolic. Acum vedem o creştere în comerţul cu vaccinuri false şi teste autoadministrate false”, a explicat Catherine de Bolle, directoarea Europol, pentru AFP, citată de Agerpres.
Raportul mai notează că pandemia a favorizat infracţionalitatea cibernetică, dat fiind că restricţiile în vigoare în multe ţări i-au obligat pe oameni să recurgă mai mult la internet.
„Infrastructuri cruciale vor continua să fie ţinta hackerilor în anii viitori. Acesta reprezintă un risc semnificativ”, avertizează Europol.
La sfârşitul lunii ianuarie, mai multe ţări occidentale – printre care SUA şi state UE – şi Ucraina au dat o lovitură importantă criminalităţii cibernetice, printr-o operaţiune care a permis destructurarea malware-ului Emotet, considerat „cel mai periculos din lume.
Europol îşi arată îngrijorarea mai ales faţă de riscul de ‘atacuri sofisticate şi de mare amploare contra unor infrastructuri esenţiale pentru a accesa şi a fura date sensibile.