Evadare din România comunistă: cazul celor cinci ingineri care au navigat cu o barcă pescărească din Tulcea până în Turcia

Securitatea a aflat de la Europa Liberă

Reprezentanții instituțiilor responsabile cu protecția granițelor au fost șocați să afle despre evadarea celor cinci direct de la Radio Europa Liberă, post interzis de regimul comunist, dar ascultat pe ascuns de foarte mulți români. 

Vestea era dată într-o emisiune din data de 19 iulie 1988. Verificările ulterioare s-au finalizat cu pedepsirea unor cadre militare aflate în funcții de conducere, situație foarte rar întâlnită în România de dinainte de Revoluția din decembrie 1989. 

Modul în care a tratat Securitatea cazul este descris într-o notă informativă din 10 august 1988, declasificată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Primele cercetări au dus la identificarea celor cinci ingineri care au reușit să fugă din țară, precum și a modului în care au plănuit și realizat „evaziunea”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Prieteni din facultate

Inginerii care au reușit să fugă din țară au fost Vasile Buciuman Coman, Mihai Constantin Turcanu, Narcis Nicula, Stelian Ioniță și Sorin Popa. 

Recomandări

Cătălin Coman, polițistul pensionar din sectorul 5 care și-a amenințat vecina cu moartea, rămâne fără armele de foc. „Am devenit o ţintă pentru clanurile mafiote”

Ultimul domicilia în Bacău, iar ceilalți patru erau din București. Narcis Nicula avea 25 de ani și era inginer navigator la întreprinderea portuară Constanța, dar primise „avizat negativ” pentru a naviga în ape internaționale pentru că ar fi întreținut „relații suspecte cu cetățeni străini”. 

Vasile Buciuman (30 de ani) fusese, până în 1 septembrie 1987, inginer la Întreprinderea de Avioane Bacău. Securiștii susțineau că a fost concediat pentru o tentativă de fugă din țară cu o barcă cu motor, alături de alte trei persoane. 

Mihai Turcanu (30 de ani) era inginer la Întreprinderea de electronică industrială București și era în urmărire informativă „pentru relații suspecte cu cetățeni străini”. 

Sorin Popa (39 de ani) a fost și el dat afară de la Întreprinderea de avioane Bacău după ce, potrivit raportului Securității, a încercat să treacă ilegal în Austria, din Ungaria, unde se afla în excursie. Ulterior, acesta a solicitat plecarea definitivă în SUA. 

Stelian Ioniță (29 de ani) era inginer stagiar la Întreprinderea Minieră Mehedinți și detașat la dispeceratul comun al ministerelor Minelor, Transporturilor și Telecomunicațiilor și Energiei Electrice. Era singurul neaflat în scriptele Securității cu „probleme de interes operativ”.

Recomandări

Cine este mama lui Sebastian Stan. Georgeta Orlovschi a divorțat în 1984, după Revoluție s-a mutat în America și s-a recăsătorit cu Anthony Fruhauf

„Gruparea a fost posibilă întrucât elementele în cauză, deși erau cunoscute cu probleme operative, două fiind chiar luate în forme organizate de lucru, nu au constituit obiectul unor măsuri ferme de control informativ, inclusiv pe linia măsurilor ordonate după Decretul 11/1988. În plus, Coman, Turcanu și Popa se cunoșteau din facultate, Nicula este fratele unui coleg de studii al celor de mai sus, iar Ioniță este vecin de apartament și prieten cu Turcanu”, se precizează în documentul citat.

Cursuri de iahting la baza nautică Herăstrău

Anchetatorii au audiat mai multe persoane și au realizat percheziții la domiciliile fugarilor. Astfel, au ajuns la concluzia că acțiunea a fost inițiată de inginerul Vasile Coman, care, în luna mai 1988, a urmat, împreună cu Mihai Turcanu, cursuri de iahting la baza nautică Herăstrău a BTT. 

Ulterior, cei doi l-au cooptat și pe Sorin Popa și au cumpărat de la o persoană din București o ambarcațiune cu vele, fără să schimbe numele posesorului la Căpitănia Snagov, unde era înregistrată. Cei trei au solicitat apoi inginerului navigator Narcis Nicula un material documentar de navigație, însă acesta a decis să îi însoțească. 

„După ce ulterior s-a alăturat grupului și Ioniță Stelian, la 16 iunie a.c., cei cinci ingineri au transportat ambarcațiunea în portul Tulcea și au lansat-o la apă, profitând de superficialitatea cu care Căpitănia portului, miliția transporturi navale și trupele de grăniceri au verificat documentele, nesesizând că ambarcațiunea era înregistrată la Snagov pe numele fostului proprietar. În perioada 16-24 iunie au locuit în Tulcea, au făcut pregătiri pentru o pretinsă partidă de pescuit, după care au ieșit la mare pe un traseu nestabilit încă și au părăsit apele teritoriale românești”, se mai susține în nota Securității.

Recomandări

România va vinde gaz Germaniei din exploatările Neptun Deep din Marea Neagră. Acord încheiat de OMV

Autorul raportului afirmă că fuga celor cinci ingineri s-a datorat „unor grave abdicări de la regulile muncii de cunoaștere și prevenire, a iresponsabilității în exercitarea atribuțiilor de către cadrele de securitate cu competențe în caz și a neimplicării și lipsei de control din partea șefilor acestora”. 

Astfel, se precizează că, deși doi dintre „infractori” au fost condamnați pentru trecerea frauduloasă a frontierei, Securitatea județeană Bacău nu a luat măsuri pentru urmărirea acestora. Critici dure erau adresate și Securității București și Constanța, unde locuiau alți doi dintre „evadați”. 

„Nu s-au cunoscut prin mijloacele muncii de securitate regulile din portul Tulcea pe fondul cărora a fost posibil să se încalce normele de acces, înregistrare și navigație a unor ambarcațiuni particulare, situație de care infractorii au profitat”, se mai  afirma în raport. 

Nouă securiști cu funcții, pedepsiți de partid

Nouă cadre militare de securitate au fost pedepsite prin decizie a biroului executiv al partidului. Astfel, lt. maj. Viorel Marcu, șef serviciu la Securitatea București, a fost pedepsit cu „mustrare scrisă”, iar lt. maj. Constantin Draghin și lt. maj. Vasile Moșneguțu, ambii de la Securitatea Bacău, lt. maj. Pompiliu Matache de la Securitatea Tulcea și lt. Ștefan Ionașcu de la Securitatea Constanța au fost retrogradați din funcții pe o perioadă de șase luni. 

Mr. Ion Condoiu, de la Direcția a II-a, a fost, de asemenea, pedepsit cu „mustrare scrisă”. Aceeași „pedeapsă” a fost aplicată și col. Constantin Șerban și lt. col. Vasile Onciu, șefi serviciu la Securitatea Bacău, pentru „lipsă de control și îndrumare” a subordonaților. 

În cazul lt. maj. Emil Hedeșiu, ofițer specialist principal I, de la Securitatea București, s-a dispus amânarea înaintării în grad pe o perioadă de un an, în timp ce mr. Gheorghe Apostoaie, șef de colectiv la Securitatea București, a fost retrogradat din funcție pentru șase luni. 

Cadrele pedepsite urmau să fie puse în discuția adunărilor generale ale organizațiilor de partid, iar abaterile constatate să fie luate în considerare la întocmirea notărilor de serviciu și diminuarea calificativelor pe anul 1988.

Anul 1988, cel mai înalt nivel de „evaziune” din istorie

Într-un alt document desecretizat, emis în 6 iunie 1989 de către Direcția I a Departamentului Securității Statului, se preciza că „în anul 1988 și trimestrul I din 1989, numărul elementelor care au acționat fraudulos la frontiera de stat a atins cel mai înalt nivel față de orice altă perioadă similară anterioară”. 

S-a constatat că, în 1988, s-a înregistrat o creștere de cinci ori a acestui număr, raportat la anul 1987. Astfel, Securitatea anunța că în acel an au fost reținute un total de 6.198 de persoane (1.981 la granița cu Iugoslavia și 4.217 la granița cu Ungaria) și predate 3.580 de persoane. Un procent de 80% dintre „infractorii de frontieră” proveneau din județele Bihor, Timiș, Arad, Satu Mare, Caraș-Severin, Sibiu, Cluj, Harghita, Hunedoara și București.

„Dacă la cifrele înregistrate în 1988 adăugăm și un număr de aproape 5.000 de persoane care s-au stabilit pe căi frauduloase în străinătate, precum și numărul deosebit de mare de complici la trecerea frauduloasă a frontierei, ne putem da seama de mutațiile care s-au produs în problemă”, susțineau șefii Securității. 

În raport se mai preciza că, în primul trimestru din 1989, numărul celor care au fost reținuți în tentativă sau au ajuns ilegal în străinătate era de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă din 1988, dar mai mic cu 30% față de ultimele trei luni ale anului anterior. Astfel, 1.453 de români au fost reținuți în timp ce încercau să fugă din țară, iar alți circa 800 au reușit să facă acest lucru. 

În document se mai susținea că existau veritabile rețele organizate de români sau cetățeni străini care acționau pentru scoaterea din țară a cât mai multor persoane. Tarifele erau cuprinse între 5.000 și 30.000 de lei de persoană călăuzită sau între 5.000 și 20.000 de mărci vest germane de persoană scoasă prin intermediul străinilor ori fugarilor. Majoritatea fugarilor erau români, dar 40% dintre aceștia erau de etnie maghiară, iar 6% germani. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Frații din Arad care scoteau români din țară

Călăuzele care ajutau românii să fugă în afara țării erau, în special, persoane care cunoșteau frontiera, locuiau în apropiere sau lucrau în zona graniței, foști militari în trupele de grăniceri, angajați civili sau cadre din cadrul acestor unități, foști „infractori de frontieră” și alte categorii de persoane. În 1998 și în primele patru luni din 1989 au fost descoperite peste 200 de astfel de călăuze. 

„Semnificativ este cazul fraților Iulko Ioan și Alexandru din județul Arad, depistați în luna martie 1989. Aceștia se deplasau în diverse localități din țară, contactau rude de fugari și constituiau grupuri în vederea scoaterii ilegale peste frontieră. Ulterior, sub pretexul unor petreceri în familie, cei interesați erau duși la domiciliul unui alt frate al celor doi complici dintr-o localitate de frontieră, de unde pe timp de noapte erau călăuziți spre granița cu RP Ungară”, se mai susținea în raportul Securității. 

Reprezentanții instituției se mai lăudau cu identificarea a 49 de cetățeni străini (cetățeni vest-germani și iugoslavi) implicați în activități de trecere frauduloasă a frontierei, dintre care 33 ar fi fost reținuți. Persoanele din RF Germania erau, în special, foști cetățeni români care au reușit să plece din țară în anii anteriori. 

Mulți reveneau în România și încercau să își ajute membrii familiilor să plece ilegal peste graniță. Mulți reușeau acest lucru, dar existau și multe cazuri de prinderi în flagrant, mai ales în cazul unor grupuri mai numeroase. 

„Deși per ansamblu activitatea de securitate pentru prevenirea trecerilor frauduloase a frontierei de stat a cunoscut unele îmbunătățiri, continuă totuși să se manifeste neajunsuri care conduc la menținerea la nivel ridicat, cu tendințe de creștere a numărului persoanelor care reușesc să-și finalizeze astfel de preocupări”, concluzionau cei din conducerea Departamentului Securității Statului.

Fotografii: CNSAS, Facebook/ Faleza Tulcea

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro