Anul acesta au fost depuse 15.275 de contestații la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Asta înseamnă că 4,6% din totalul de lucrări au fost contestate de către elevi. Dintre lucrările contestate, pentru 93% (14.218 de lucrări) notele au fost modificate.

Din totalul de lucrări pentru care notele finale au fost schimbate:

  • 70% (9.978 de lucrări) au crescut
  • 30%  (4.240 de lucrări) au scăzut

Situația este similară pentru zecile de mii de lucrări contestate în anii trecuți. În 2019, au fost contestate peste 7% (21.509) din totalul lucrărilor.

Pentru 93.3% (20.086) din totalul de lucrări contestate notele au fost modificate după cum urmează:

  • 65%  (13.141 de lucrări) au crescut
  • 35%  (6.945 de lucrări) au scăzut

În 2018, s-au depus 23.761 de contestații, mai exact pentru 8% din totalul evaluărilor.

Din totalul de lucrări contestate, pentru aproape 94% (22.288) notele s-au modificat după cum urmează:

  • 66%  (14.747 de lucrări) au crescut
  • 34%  (7.541 de lucrări) au scăzut

Cum stă situația notelor modificate în funcție de materie

Din totalul de lucrări modificate în urma soluționării contestațiilor din ultimii trei ani, aproape 57.000, 54% au fost micșorate sau scăzute la limba română și peste 43%  la matematică. La limba maternă au fost modificate aproximativ 3% dintre lucrările elevilor de clasa a VIII-a.

Cristina Tunegaru, profesoară de limba română, care a participat la corectarea lucrărilor elevilor la materia pe care o predă, spune că baremul nu ajută cadrele didactice, “pentru că nu prevede norme exacte”.

Baremul de corectare pentru proba la limba română te predispune la o corectare foarte subiectivă. La compuneri, de exemplu, se dă punctaj dacă un argument este convingător sau nu. Unui profesor o să i se pară că argumentul este suficient de convingător, iar altuia, nu. La cea de-a doua compunere, se dă punctaj pentru relatarea unei întâmplări sau realizarea unei descrieri. Și aici este loc de multe interpretări.

Cristina Tunegaru, profesoară de limba română:

“Haideți să ne grăbim”

Totodată, Cristina Tunegaru subliniază că mediul de corectare pentru profesori este neprielnic. “Ajungi dimineață și pleci seara. Este o muncă extenuantă și stresantă. Prin mâna unui profesor trec zeci de lucrări într-o zi. Iar atmosfera este de tipul «Haideți să ne grăbim, că altfel stăm aici până mâine”.

Principalul obiectiv devine să termini corectarea, nu neapărat să evaluezi corect. Profesorii n-au parte de niciun fel de consiliere când sunt în comisia de evaluare.

Cristina Tunegaru:

Instituția care face subiectele dă vina pe cadrele didactice

Marian Șuță, președintele Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție subordonată Ministerului Educației, care se ocupă de realizarea subiectelor și baremelor de corectare pentru examenele naționale spune:

Subiectele și baremele făcute de noi n-au absolut nicio problemă. Abordarea unor cadre didactice în procesul de corectare ar putea reprezenta o cauză pentru atât de multe note modificate.

Marian Șuță, președintele Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație:

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

 
 

Urmărește-ne pe Google News