Evaluator achitat pentru despăgubiri frauduloase acordate lui Gigi Becali: „a umflat” valoarea unui teren din Voluntari cu 164%, dar „fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție”

Procurorii DNA l-au acuzat pe Emil Nuțiu că, în anul 2011, a supraevaluat terenul respectiv cu 164%, adică i-a „umflat” valoarea cu peste 184 de milioane de lei.

Atât Emil Nuțiu, cât și Becali și nepotul său au scăpat de acuzațiile DNA în legătură cu terenul din Voluntari pe motiv că procurorii ar fi încadrat greșit faptele reținute în sarcina acestora.

Legături cu rechinul imobiliar Gheorghe „Stelu” Stelian

În trecut, Emil Nuțiu a fost implicat într-un alt megadosar legat de activitatea lui de evaluator al ANRP, dar a scăpat de răspunderea penală urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți privind prescripția.

Pe data de 5 decembrie 2022, evaluatorul Emil Nuțiu s-a ales cu o decizie de încetare a procesului penal în dosarul în care era judecat alături de fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean și de omul de afaceri Dorin Cocoș.

Cauza penală privea despăgubirile supraevaluare acordate în 2011 rechinului imobiliar Gheorghe „Stelu” Stelian. Totuși, magistrații de la Înalta Curte i-au obligat pe Emil Nuțiu și pe ceilalți inculpați să plătească prejudiciul de peste 53 de milioane de euro.

Recomandări

Topul județelor cu cele mai multe accidente în care au fost implicate trotinete electrice: 24 de morți și sute de răniți, în trei ani

În al doilea dosar al lui Emil Nuțiu, pe 11 septembrie 2024, Tribunalul București a pronunțat pe fond o hotărâre de achitare pentru participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu reținută de către procurorii anticorupție în sarcina acestuia.

Instanța: Emil Nuțiu trebuia deferit justiției ca instigator

Libertatea a consultat motivarea Hotărârii nr. 1093/2024 a Tribunalului București pentru a vedea care sunt argumentele instanței cu privire la evaluatorul ANRP:

• „Prin modalitatea în care este descrisă situația de fapt imputată inculpatului este evident că situația avută în vedere de procuror este aceea a participației improprii în varianta instigării, ci nu a coautoratului, deși argumentele juridice aduse în motivarea încadrării juridice reținute sunt contrare, în sensul în care îl percepe pe inculpat ca fiind «autor direct și nemijlocit al unei infracțiuni de abuz în serviciu».
• Dacă ar putea fi apreciată, la prima vedere, o simplă eroare de raționament juridic, observă instanța că, în realitate, întreaga construcție juridică a fost în viziunea procurorului fapta unui «autor», ci nu a unui instigator care doar ar fi determinat pe alții să săvârșească o faptă penală.
• Astfel, fiind în prezența unei infracțiuni în care autorul/autorii trebuie să fie calificat/calificați, este binecunoscut faptul că instigatorul nu trebuie să aibă o astfel de calitate.
• Cu toate acestea, procurorul îi analizează calitatea de «funcționar public» a inculpatului (Nuțiu Emil – n.r.), precum și atribuțiile în exercitarea cărora (Nuțiu Emil – n.r.) ar fi comis fapta, atribuții ce sunt stabilite de Legea nr. 247/2005.
• De altfel, procurorul notează că elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu a fost realizat de inculpat prin îndeplinirea defectuoasă a actelor privitoare la îndatoririle de serviciu legate de realizarea evaluării în dosarul ANRP 22716/FFCC/2010.
• Nu în ultimul rând, ancheta relevă faptul că atribuțiile de serviciu încălcate de inculpatul (Nuțiu Emil – n.r.) erau prevăzute de Legea nr. 247/2005, care impuneau evaluatorului desemnat de CCSD să stabilească valoarea de piață potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare.
• Mai exact, deși în cazul de față presupușii autori ai infracțiunii sunt membrii Comisiei Naționale Pentru Compensarea Imobilelor (fosta CCSD), prin raportare la care trebuia efectuată toată analiza întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu (…), cu toate acestea, aceste aspecte sunt analizate de procuror cu privire la cel ce se presupune că a acționat în calitate de instigator, ceea ce a condus instanța la concluzia exprimată anterior, respectiv că întreaga construcție juridică a fost în viziunea procurorului fapta unui «autor», ci nu a unui instigator.
• Nefiind însă descrisă infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii determinați de către inculpat să încalce atribuțiile de serviciu prevăzute în lege, nu pot fi stabilite elementele participației improprii – determinarea unei alte persoane să săvârșească o infracțiune.
• Aceste deficiențe nu au putut fi îndreptate în cursul cercetării judecătorești întrucât vizau o faptă pentru care procurorul a dispus o soluţie de clasare, iar instanța trebuia să cunoască încă din rechizitoriu infracțiunea de abuz în serviciu la care inculpatul a participat cu acte de instigare, neavând prerogativa procesuală de a construi o asemenea acuzație.
• Prin urmare, este evident că, deși încadrarea juridică corespunde în abstract modului în care a fost descrisă, în esență, situația de fapt imputată inculpatului (instigator-autori), maniera în care este explicată acuzația formulată arată un raționament juridic total diferit avut de procuror (autor-coautori).
• Astfel, deși se prezintă o situație de fapt corespunzătoare modelului de participație improprie sub forma instigării, în realitate procurorul a avut în vedere o faptă în care inculpatul ar fi acționat nemijlocit, direct, așa cum de altfel reține la începutul motivării oferite încadrării juridice”, reține judecătorul.

Recomandări

Tensiuni în filialele USR din teritoriu. Susținătorii lui Lasconi, trași pe linie moartă de colegi din grupări interne concurente. Cazul Tanasă de la Iași

Cum a scăpat evaluatorul ANRP pe mâna judecătorilor de la CCR

Mai departe, instanța face referire la efectele deciziilor Curții Constituționale cu privire la modul în care a fost redefinit abuzul în serviciu și ce efect au aceste hotărâri asupra acuzației de participație improprie la această infracțiune, reținută de procurori în sarcina lui Emil Nuțiu.

• „(…) Urmare a deciziilor pronunțate de Curtea Constituţională a intervenit o modificare a laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, în sensul că această infracțiune poate fi reținută numai în cazul în care subiectul activ încalcă o dispoziție conținută într-o lege, ordonanță sau o ordonanță de urgență.
• (…) În cazul de față elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu pot fi analizate de către instanță, întrucât infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii determinați de către inculpat să încalce atribuțiile de serviciu prevăzute în lege nu a fost descrisă prin rechizitoriu.
• Pentru a fi sancționată participația improprie sub forma instigării trebuie să aibă efect și să fie urmată de realizarea de către cel instigat a cel puțin unei tentative incriminate, chiar dacă autorul nu este pedepsit.
• Nefiind însă realizată nicio prezentare a faptei presupus a fi săvârșită de autori (membrii Comisiei Naționale Pentru Compensarea Imobilelor) ce ar fi fost îndeplinite în mod defectuos (prin încălcarea legii), instanța se află în situația în care nu poate nici să stabilească elementele participației improprii – determinarea unei alte persoane să săvârșească o infracțiune.
• Toată această analiză ce trebuia efectuată în raport de presupusa faptă a autorilor a fost în mod greșit realizată de procuror în raport de fapta celui ce se presupune că a acționat în calitate de instigator.
• În concluzie, în absența identificării unei baze factuale care să poată fi încadrată în elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 297 din Codul penal, respectiv identificarea în sarcina autorilor (chiar lipsiți de vinovăție), nu a altor participanți (instigatori sau complici), a unor atribuții de serviciu care au fost exercitate în mod defectuos, cu încălcarea legii, care să fi produs o pagubă sau o vătămare intereselor legitime ale unei persoane, nu se poate aprecia că fapta imputată inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu săvârșite sub forma participației improprii, neputându-se face astfel dovada faptului că este urmată de realizarea de către cel instigat a unei infracțiuni (chiar dacă autorii nu ar fi pedepsiți), astfel că în cauză se va dispune achitarea acestuia.
• Prin urmare, având în vedere cele reținute anterior de către instanță, aceasta se află în imposibilitatea efectuării vreunei aprecieri referitoare la modalitatea în care ar fi fost realizat raportul de evaluare (inclusiv din considerente ce țin de prezumția de nevinovăție a inculpatului), întrucât aceasta a fost prezentată de procuror ca reprezentând una dintre activitățile prin care ar fi determinat cu intenție autorii să săvârșească infracțiunea, or, nefiind descrisă infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de funcționarii determinați de către inculpat să încalce atribuțiile de serviciu prevăzute în lege, nu pot fi stabilite nici elementele participației improprii, respectiv în ce constă determinarea unei alte persoane să săvârșească o infracțiune”, se mai arată în documentul citat.

Astfel, instanța nu a mai analizat aspectele legate de supraevaluarea ce se presupune că ar fi fost realizată de Emil Nuțiu.

Asta deoarece o eventuală schimbare de încadrare juridică efectuată din oficiu de către judecător ar fi presupus schimbarea situației de fapt cu care instanța a fost învestită, fapt nepermis de lege.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru evaluatorul ANRP Emil Nuțiu

Pe data de 4 noiembrie 2020, Emil Nuțiu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de participație improprie la abuz în serviciu.

Iată ce au reținut procurorii, în esență, în legătură cu activitatea lui Emil Nuțiu:

• În exercitarea atribuțiilor de evaluator în cadrul societății desemnate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în dosarul ANRP nr. 22716/FFCC/2010 pentru evaluarea unui teren (fictiv) de 21,75 de hectare din Tarlaua 4 Voluntari.
• A întocmit Raportul de evaluare din 9.06.2011 cu încălcarea Legii nr. 247/2005 și a Standardelor Internaționale de Evaluare, prin manopere frauduloase, a estimat valoarea terenului-subiect la 297.630.000 RON (328 de euro/metru pătrat)
• Prin acest raport, Emil Nuțiu a supraevaluat fraudulos terenului-subiect în dosarul ANRP nr. 22716/FFCC/2010 cu 164% (184.819.120 RON) mai mare decât valoarea de piață estimată conform Standardelor Internaționale de Evaluare (112.810.880 RON – 124 de euro/metru pătrat) și a înaintat acest raport Secretariatului CCSD, purtând acordul falsificat al cesionarului Vasile Geambazi, datat 14.06.2011.
• A determinat membrii Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (fosta CCSD) să emită Titlul de despăgubire nr. 29/27.06.2013 la cuantumul de 297.630.000 RON prin încălcarea Legii nr. 247/2005, fără însă ca aceștia să cunoască modul ilegal și fraudulos de întocmire și depunere a Raportului de evaluare din 9.06.2011.
• Despăgubirea frauduloasă a fost încasată de cesionarul Vasile Geambazi de la partea civilă Ministerul Finanțelor Publice și a fost transferată în cea mai mare parte beneficiarului real George Becali.

Gigi Becali și nepotul său au scăpat și ei de acuzații

Într-un dosar separat de cel al lui Emil Nuțiu, omul de afaceri Gigi Becali și nepotul său, Vasile Geambazi, au obținut din partea DNA decizia de clasare.

Cei doi erau vizați pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare a banilor, fapte presupus a fi săvârșite în perioada 2014-2019.

• „La data de 24 iunie 2021, cu privire la infracțiunile reținute în sarcina oamenilor de afaceri menționați, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b, teza a II-a («fapta (…) nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege») din Codul de Procedură Penală.
• Din analiza aspectelor cercetate cu privire la infracțiunile pentru care s-a efectuat urmărirea penală, nu au rezultat probe suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că cei doi oameni de afaceri ar fi dobândit sau folosit despăgubirea supraevaluată fraudulos din dosarul A.N.R.P. cu vinovăția prevăzută de lege
• Anterior, la data de 4 noiembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a evaluatorului desemnat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P), pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave”, precizau procurorii DNA într-un comunicat din data de 5 octombrie 2021.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro