[Excelență la 14 ani] Ana-Maria Buruiană, mica scriitoare care va ajunge mare, crede că cel mai important în viață e să contribui la fericirea celorlalți (publicitate)

Ana-Maria Buruiană. Țineți-i minte numele. E foarte probabil că, peste câțiva ani, să ajungă una dintre cele mai faimoase scriitoare ale noastre. Acum are 14 ani, dar deja a învățat mici secrete care o vor ajuta în viață. Cum ar fi faptul că nu contează neapărat câte premii a câștigat cu talentul ei, ci că poate face oamenii fericiți prin ceea ce scrie, mai ales dacă e vorba de cei la care ține, cum sunt mama și bunica ei.

Apropo de bunica, e unul dintre modelele ei în viață. De la ea a învățat și tainele scrisului, dar și lecții de viață – ce importantă e răbdare, cum e mai bine să cântărești opțiunile, nu să te repezi la a alege fără să te gândești.

Mica noastră scriitoare are și un sfat pentru tinerii de 14 ani, colegii ei de generație: pentru a-și împlini visele, să muncească și să nu cedeze în fața greutăților.

Interviul face parte din campania aniversară Provident 14 ani, o campanie care pune accent pe realizările excepționale a 14 tineri în vârstă de 14 ani, cei pe care îi susținem și promovăm astăzi și cu care ne vom mândri mâine. Citiți și celelalte interviuri din seria Excelență la 14 ani.

Spune-ne puțin despre tine. Cine ești și care sunt realizările tale? 

Mă numesc Ana-Maria Buruiană, am 14 ani și îmi place să fac totul folosindu-mi imaginația. Una dintre pasiunile mele este compunerea poveștilor și am câștigat numeroase premii pe baza lor.

De asemenea, îndrăgesc și matematica și am reușit să adun rezultate bune și la această disciplină.

Cum ți-ai descoperit această pasiune?

Limba și literatura română a fost mereu o materie interesantă pentru mine, dar scrisul compunerilor și compunerea micilor povești sunt ca un refugiu.

Îmi place să visez și să îmi imaginez lumi și universuri fantastice, așa că, prin această pasiune, pot crea eu însămi astfel de lumi, în care mi-ar place să trăiesc.

Am învățat să scriu prin practică, puțin câte puțin. Sigur m-a ajutat mult și faptul că-mi place mult să citesc – e unul dintre felurile preferate de a-mi petrece timpul. Îmi place să-mi termin ziua citind. Pur și simplu ador să adorm cu o lume magică în gând. Cred că asta m-a ajutat mult să învăț să scriu, la rândul meu, povești. Chiar marii scriitori spun că nu poți deveni un scriitor bun decât dacă ești și un cititor bun.

Apoi, a mai contribuit și bunica mea, modelul meu și cea de la care mi-ar plăcea să continui să învăț cât mai multe, Ea e profesoară. Mă ajută cu sfaturi și păreri și, uneori, înțelepciunea ei este cheia problemelor mele. Dincolo de ajutorul la a înțelege mai bine taina scrisului, m-a învățat cât de important este să ai răbdare și să te gândești de două ori înainte să faci un anumit lucru.

Care a fost cel mai mare sacrificiu pe care l-ai făcut pentru performanța ta? 

Cred că pentru orice copil de 14 ani, timpul liber este prețios și, pentru mine, a renunța la orele mele libere și la zilele în care aș fi putut sta cu prietenii, este un lucru destul de greu, dar am continuat să muncesc și să dau tot ce e mai bun din mine, pentru că știam că „sacrificiul” meu va merita.

Cu toate astea, cred că ceea ce câștig e mult mai important. Ceea ce scriu mă motivează să fac oamenii fericiți. Deseori, înainte să definitivez o compunere, o rog pe mama să o citească și să îmi spună ce părere are. Când o văd că zâmbește și îmi spune: „Foarte frumos, îmi place!”, mă bucur și sunt mândră că pot să înveselesc oamenii, mai ales pe cei dragi. Asta e partea mea preferată la a scrie și orice altceva, mai ales părțile mai grele, parcă nici nu mai contează.

Unde vrei să ajungi cel mai sus? Care ar fi visul tău cel mai mare? 

Visul meu este să fac ceea ce îmi place. Încă nu știu exact care ar fi meseria ideală, dar știu sigur că aș fi mândră de mine dacă aș ajunge să lucrez în criminalistică. Mi-ar plăcea să rezolv mistere și să ajut oamenii, dar din umbră. Nu cred că m-aș plictisi niciodată.

Poate mă voi răzgândi sau poate chiar voi deveni un criminalist bun, dar sunt sigură că, atâta timp cât voi face ce îmi place, voi ajunge învingătoare!

Ce sfat ai da astăzi unui tânăr de 14 ani? 

La 14 ani, mulți copii tind să se dezvolte, atât fizic cât și psihic, și să devină varianta lor de peste câțiva ani, așa că le-aș sugera să nu se grăbească și să înțeleagă că fiecare moment are o valoare și importanță imensă.

Și mai e ceva. Cred că, dacă vrem să ajungem acolo unde ne propunem, trebuie să avem încredere în noi, să fie serioși și ambițioși. Totul se face cu ambiție și muncă, așa că oricine își dorește cu adevărat trebuie să se străduiască pentru a ajunge la un anume ideal.

Urmărește-ne pe Google News