Comentează”De mai mult timp, făcusem o rezervare la o clinică din Franța, pentru o rațiune medicală, la sfârșitul de săptămana in care a avut loc reuniunea Consiliului Național. Chiar dacă eram in București nu as fi participat. Am o alta părere despre ce ar trebui sa fie strategia partidului, după pierderea alegerilor prezidențiale si ofensiva DNA. Nu cred ca mai sunt suficiente cuvinte si discursuri. Cred ca e nevoie de acțiune. In anumite planuri, guvernul pare un spectator. Eu cred ca el trebuie sa se manifeste ca un actor puternic, cu inițiative, bazate pe experiența unor tari europene. Cred, in continuare, in nevoia de solidaritate si in ideea unui partid inclusiv. Nu cred ca Alina Mungiu-Pippidi va vota vreodată PSD, indiferent câte modificări la statut vor fi făcute.
In opinia mea, Consiliul Național ar trebui sa-si păstreze caracterul deliberativ, altfel el ar fi neatractiv pentru membrii de partid si ineficient in ceea ce privește departamentele si pregătirea de cadre. Sper sa ma însel…
Povestea cu cocosul rosu. Eu nu cred in explicația cu comunismul. Altfel cum s-ar justifica victoria cu 40 la suta in primul tur. Au aflat romanii între cele doua tururi de scrutin ca PSD este comunist? Nu cred in explicația asta. Sigur, acest aspect a fost invocat ca pretext.
O analiza mai profunda va arata greșeala spargerii USL si impingerea lui Victor Ponta sa candideze, lipsa unei strategii de aliante pentru turul doi, unele greșeli conjuncturale.
In plus, este evident ca, in aceste condiții, cu un guvern social-liberal in administrație, PSD are o problema sa atragă votantii de la stânga PSD. Noua platforma ideologica, inevitabil, ma marca discrepanta dintre ideologia de partid si formulele de guvernare. Apar unele inconsecvente. Declarația pe venitul global a fost eliminată de guvernul Tariceanu. Acum, împreuna cu Tariceanu, ea este introdusă la loc.
Sigur, sunt subiectiv. Am impresia unei lipse de continuitate in istoria de guvernare si in viața de partid. Am sentimentul ca Noul PSD încearcă sa meargă înapoi la PSDR ul interbelic, pentru a se legitima, uitând rezultatele guvernului PSD din 2000-2004. Sau sărind peste el. Deși, mulți din liderii actuali ai partidului au făcut parte din acele echipe.
Am scris o carte despre “Cele doua Romanii”, încercând sa arat ce greșeli ar trebui evitate. Nu cred ca ea fost răsfoită de prea mulți dintre colegi. Suntem oare sortiti sa repetam, sisific, aceleași greșeli? Sau fiecare dintre echipele de lideri insista sa facă propriile greșeli? Uneori, furând startul. Așa cum a făcut Geoana in 2005, lăsându-se manevrat pentru a ajunge, prea devreme, președinte al partidului. Sau atunci când, in 2010, când a insistat sa rămână președinte, după pierderea jalnica a alegerilor, dându-i posibilitatea lui Victor Ponta sa ajungă președinte, prea devreme, pentru un partid cu “centrul de greutate” mai aproape de vârsta a treia. Sigur, au loc transformări demografice, politice, sociale, de care trebuie ținut seama dar un partid mare este precum un port avion care nu-si poate schimba direcția decât pe o distanță mai mare.
In opinia mea, de fost membru al PSD, cred ca este nevoie de recuperarea votantilor din zona de stânga, “socialista”, pentru ca aceștia sa nu între in zona optiunii anti-sistem.
Ar fi multe alte lucruri de adăugat. Scriu insa aceste rânduri intr-o cafenea de aeroport, sperând ca ele vor fi utile celor care vor sa conducă partidul la victorii politice in viitor”, spune fostul premier.