ComenteazăAdrian şi Dana Năstase aratau în actele de la dosar că, deşi ei au achitat toate sumele pe care trebuiau să le plătească, sechestrele au rămas active. În aceste condiţii, cei doi le cer magistraţilor să ridice măsurile asigurătorii de pe bunurile personale, radierea ipotecii din actele apartamentului lor din strada Zambaccian, precum şi restituirea sumei de 118.650 de dolari. Banii reprezintă o parte din fondurile despre care procurorii DNA au suţinut în dosarul Zambaccian că familia Năstase i-ar fi dat lui Ioan Păun, fost consul al României în China, pentru a le cumpăra diverse produse şi despre care fostul prim-ministru a susţinut că nu sunt ai lui. Adrian Năstase cere însă restituirea sumei motivând că „instanţa a înţeles să mi-o atribuie”.
Soţii Năstase au depus la dosar mai multe acte, atât de la un executor judecătoresc care susţine că şi-a recuperat toată paguba, precum şi de la ANAF, care arată mai multe plăţi făcute de fostul premier, precum şi faptul că acesta şi soţia nu figurează în evidenţele Fiscului cu alte tipuri de datorii.Chiar dacă DNA a solicitat însă respingerea cererilor familiei fostului premier, pe motiv că numai părţile civile – în speţă Inspectoratul de Stat în Construcţii şi ANAF, în calitate de creditori – pot confirma că şi-au primit bani, judecătorii au decis astăzi în favoarea familiei Năstase.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi respinge cererea în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti – Administraţia Finanţelor Publice Sector 1, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea. Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa emisă la data de 25.01.2010 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie în dosarul penal nr. 68/P/2008 şi menţinut prin Decizia penală nr. 1/06.01.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1919/1/2013. Dispune radierea din cartea funciară nr. 2975/7 a localităţii Bucureşti, sector 1, deschisă cu privire la imobilul situat în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian …. aparţinând reclamanţilor Năstase Adrian şi Năstase Daniela, a sechestrului asigurător. Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra sumei de 118.650 USD, consemnată la Banca Comercială Română Sucursala Unirea, aparţinând reclamantului Năstase Adrian, prin Ordonanţa din data de 17.10.2008 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie în dosarul penal nr. 27/P/2008 şi menţinut prin Sentinţa penală nr. 176/30.01.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 514/1/2009 şi Decizia penală nr. 160/20.06.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2470/1/2012. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a V – a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 06.07.2015.”, se arată în decizia judecătorească pronunțată de magistrați în urmă cu doar câteva minute.
Fostul prim-ministru Adrian Năstase a executat 500 de zile de puşcărie din cei 4 ani şi jumătate primiţi ca urmare a condamărilor din dosarele „Trofeul Calităţii” şi „Zambaccian”. Imediat ce a ieşit din închisoare, în martie 2014, acesta spunea că vrea să se apuce de muncă. „Aş vrea să fiu eventual consultant politic şi eventual să fac contracte cu unele din televiziunile noastre pentru a explica diverse lucruri”, spunea Adrian Năstase. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, el având doar câteva apariţii în spaţiul public după eliberare. l