- Șalupele răsturnate și pachetele cu cocaină din zona Sfântu Gheorghe – Tulcea fac parte din traseul multiplu America de Sud – Europa, o rută de trafic de droguri extinsă pe mai multe fire, periculoasă și extrem de puternică.
- Europa este a doua cea mai mare piață de desfacere pentru cocaină din lume, după America de Nord, cu o valoare estimată de peste 5,7 miliarde de euro.
- Cocaina este adusă ilegal în Europa, pe cale aeriană și maritimă din America de Sud – unde se fabrică drogul. Principalele țări din care provine cocaina care tranzitează și România sunt Columbia, Brazilia și Venezuela.
- Prețul unui gram de cocaină este de până la 9 ori mai scump în Europa față de Brazilia. Un gram de cocaină costă 13,4 euro în Brazilia, iar în Finlanda se vinde cu 121,7 euro, în Danemarca se vinde cu 89,9 euro, iar în Marea Britanie, cu 82,6 euro.
- Zeci de români, femei și bărbați, sunt racolați anual și trimiși în America Latină să aducă kilograme de cocaină pe cale aeriană. Aceștia sunt numiți, în argou: cărăuși de droguri.
- Mulți dintre ei sunt prinși pe aeroporturile din America Latină, înainte să zboare spre Europa și închiși în pușcăriile supraaglomerate și violente.
- Povestea lui Cristian, care a fost cărăuș de droguri la 20 de ani și închis timp de 2 ani și opt luni într-o închisoare din Brazilia, are rolul de a trage un semnal de alarmă asupra deciziilor inconștiente care pot schimba cursul vieții. Totodată, este o poveste care reflectă importanța transformării unei experiențe negative într-o lecție de viață valoroasă.
de Delia Marinescu (Londra)
Cristian Șerbănescu, un tânăr de 20 de ani din Bucureşti, îmbrăcat elegant – la costum și cravată, stă la coadă la check-in, în aeroportul din São Paulo. În mână are un bilet spre Palma de Mallorca, Spania. Ascultă muzică la căşti şi încearcă să ignore bătăile inimii pe care simte că le aude în urechi.
Când mai are câteva persoane în faţă, o funcționară de la un ghișeu de lângă cel la care așteaptă el îi face semn să vină la ea. Tânărul se gândește că îl cheamă la coada VIP, pentru că l-a văzut îmbrăcat frumos. Femeia îi cere paşaportul şi transmite ceva prin staţie, în limba portugheză.
I-au făcut radiografie toracică
“N-au trecut 10-15 secunde şi mă bat pe umăr un chinezoi, cu un texan şi cu încă unul. «Vrem să-ţi verificăm bagajul!»”, îi spun bărbații în engleză și îl conduc spre o încăpere din aeroportul brazilian.
După ce îi caută în geamantan, îi fac o radiografie toracică – metodă care se aplică în aeroporturi călătorilor suspecți că transportă droguri în stomac.
Apoi polițiștii încearcă să îi deschidă carcasa laptopului. “Hei, ce faceţi?”, se repede tânărul. «Nu-ţi face griji, dacă nu e nimic înăuntru şi îl stricăm, îţi luăm altul»”, îi răspund ofiţerii în engleză.
Când răsucesc şurubelniţa, Cristian întoarce automat capul în direcţia opusă. “M-au trecut apele şi am auzit un ţiuit”.
“Ştii ce e asta?”, îl întreabă, arătând spre kilogramul de cocaină ascuns în carcasa laptopului. Îi pun cătușele.
Student în Londra, Cristian lucrează acum la un bar și are și o mică afacere în care produce lumanări, ca în imaginea aceasta
128 de români au fost închiși în Brazilia în 2010-2013 pentru trafic internațional de droguri
Cristian este unul dintre cei 128 de români care au fost închiși, între 2010 și 2013, în Brazilia pentru trafic internațional de droguri, conform răspunsului Ministerului Afacerilor Externe pentru cititorii Libertatea.
Zeci de femei și bărbați de toate vârstele sunt racolați anual din România și trimiși în America Latină să aducă kilograme de cocaină în Europa. Fără să știe, din momentul în care acceptă, unii dintre ei sunt deja sacrificați, fiind momeli pentru polițiștii de acolo. Traficul de droguri lasă în urmă o dâră de bani, dar și de victime, de la cărăuși la consumatori.
Columbia, Brazilia și Venezuela sunt cele mai frecvente destinații spre care cărăușii ROMÂNI se îmbarcă, pentru a reveni apoi în Europa încărcați de cocaină.
Numărul cazurilor românilor reținuți pentru transportul de droguri a scăzut, conform MAE, la 17 cazuri între 2015 și 2017.
MAE precizează însă că toate cifrele conțin doar cetățenii români condamnați, închiși și care au notificat, din dorința lor, Ambasada României la Brasilia și Consulatul General al României la Rio de Janeiro.
Ministrul Carmen Dan a cerut verificări ale sistemului SCOMAR după ce cocaina a ajuns pe litoral
Practic, ruta de trafic aerian pe care a fost recrutat să intre drept cărăuș Cristian Șerbănescu este complementară celei navale, care a amestecat cu praf artificial nisipul plajelor sălbatice de la Sfântu Gheorghe.
Pe ambele trasee curge același “aur alb”: cocaina pură sud-americană care vizează consumatorii din Europa.
Ministrul de interne Carmen Dan a anunțat verificări la SCOMAR, sistemul de supraveghere al Mării Negre după ce presa a dezvăluit că sofisticatul sistem SCOMAR n-ar fi funcționat chiar în nopțile când au ajuns șalupele cu drogurile eșuate.
Traficanții câștigă sute de mii de euro la un kilogram transportat, cărăușul își joacă libertatea pentru 4.000 de euro
Ispita acestui flux de bani și a riscului pe care și-l asumă cei care s-au răsturnat cu șalupa pe Marea Neagră sau cărăușii cu avionul, precum Cristian Șerbănescu, e simplă și neliniștitoare.
Diluat pentru consum, gramul de cocaină costă doar 13,4 euro în Brazilia și se vinde în Europa, la consumator, de până la nouă ori mai scump (în Finlanda, un gram costă 121,7 euro, în Danemarca 89,9 euro, iar în Marea Britanie, 82,6 euro). În Brazilia, cocaina are al doilea cel mai mic preț din lume, după Columbia, unde un gram costă doar 5,4 euro.
Prețul unui gram de cocaină este de până la 9 ori mai scump în Europa față de Brazilia Foto:EPA
La un kilogram de cocaină pură adus din Brazilia în Europa, diverșii intermediari câștigă sute de mii de euro. Să momești cu 4.000 de euro pe cineva să ți-o transporte e un nimic pentru traficanți.
Sute de kilograme de cocaină aruncate de valuri pe plaja de la Sfântu Gheorghe valorează 300 de milioane de euro, conform DIICOT. Suma e atât de mare pentru că ea era pură și abia mai apoi se diluează, ca să ajungă la prețurile pe gram evocate mai sus de Euronews.
Dar, oricum, față de câștigul care curge neîntrerupt, chiar și această valoare enormă naufragiată sub ochii pescarilor din Sfântu Gheorghe e socotită o pierdere asumată.
După cum o pierdere colaterală, dacă nu cumva chiar calculată, o momeală, a fost și capturarea lui Cristian pe Aeroporto Internacional de São Paulo/Guarulhos, pe când românul se îmbarca spre capitala spaniolă a insulelor Baleare.
Astăzi, Cristian Șerbănescu trăiește și muncește la Londra, unde are curajul de a se reconcilia cu el însuși și de a povesti, tocmai pentru ca alții să știe care e primejdia reală.
Cristian Șerbănescu, fotografiat zilele trecute, în Londra
La o cafenea londoneză, despre cum refuzi să înghiți capsule cu cocaină
Metodele prin care cărăușii ascund drogurile variază: cea mai periculoasă este cea în care atunci când ajung în America Latină, aceștia ingerează capsule pline cu cocaină, urmând ca la întoarcerea în Europa să ia laxative și să le scoată întregi din stomac.
Mai mulți români și-au pierdut viața după ce o capsulă de drog le-a explodat în stomac în timpul zborului. Alții le cară ascunse în laptop, pe fundul unor genți speciale sau înfășurate în jurul taliei.
Într-o cafenea din Londra, stăm de vorbă cu acest tânăr care a fost cărăuș de droguri. Aflăm ce îi împinge pe români spre această infracțiune, ce resurse au la dispoziție traficanții și ce a învățat Cristian Șerbănescu în anii petrecuți după gratii în America Latină.
Mulți dintre cărăușii de droguri sunt prinși pe aeroporturile din America Latină. Imaginea e de la capturarea unui alt traficant de droguri. Foto:EPA
Recrutarea. I-au promis că îi vor impregna hainele cu droguri
Povestea a început la București. Cu o lună înainte de episodul din aeroport, un fost coleg de școală i-a propus să intre într-o afacere. Pentru Cristian n-a fost o surpriză: ştia de la fratele acestuia cu ce se ocupă tipul.
Colegul pe care-l cunoștea din generală i-a spus că tocmai venise din Brazilia şi se îmbogățise. El înghiţise câteva zeci de capsule cu cocaină şi le transportase în stomac până în Europa. Asta i-a propus şi lui Cristian: să încerce să înghită niște bucăți de morcov, să vadă dacă ar putea înghiți capsulele. “În nici un caz”, i-a zis pe loc Cristian.
“Dacă nu poţi aşa, o rezolvăm noi altfel”, i-a răspuns recrutorul. Cocaina o să fie impregnată în haine şi, la întoarcerea în Europa, niște băieți o să dizolve drogul cu ajutorul unor soluții – a sunat noul scenariu. I-a povestit pe repede înainte toate detaliile, cu o siguranță de neclintit. Cristian nu i-a zis nici da, nici nu. Au stabilit că se mai văd o dată, să-i dea mai multe detalii.
«Am făcut totul orbește»
Câteva zile mai târziu, recrutorul s-a comportat de parcă Cristian acceptase deja propunerea. I-a spus pe ce dată îi ia biletul de avion, câți bani de buzunar și de cazare o să aibă și care sunt pașii următori.
“Băi, şi eu am căzut în plasa asta. Am făcut totul very very blind (n.r. – orbește)”, își amintește Cristian, care nu mai zburase niciodată cu avionul până atunci. Tânărul terminase școala profesională de cofetar-bucătar, lucrase ca ospătar și acum avea afacerea lui – un studio de videochat.
Nu suma promisă, 4.000 de euro, l-a încântat cel mai mult, cât faptul că la 20 de ani o să vadă Brazilia.
Tocmai se logodise și urma să se căsătorească în curând. “Unul din motive a fost că am vrut singur, burlac, să mă duc în lume”. Pe iubita lui a mințit-o că merge să-și viziteze un unchi din Spania.
“Am făcut-o pur și simplu din inconștiență și atras de sclipici. Eu m-am dus ca într-o explorare”
Cristian Șerbănescu
A căutat pe internet unde e Brazilia pe hartă
Despre țara sud-americană, tânărul știa doar că e locul în care se produce “Nova Brasilia” – cafeaua pe care o cumpăra de la supermarket. A intrat pe internet, să vadă unde e Brazilia pe hartă, însă n-a căutat nimic despre pericolele și pedepsele traficului internațional de droguri.
A plecat din țară pe 5 decembrie. Mulți cărăuși sunt trimiși în America de Sud înainte de Crăciun și de Paște, când fluxul de călători din aeroporturi e mare și controalele, mai superficiale, a aflat ulterior Cristian.
Aeroportul din São Paulo Foto:EPA
Prima oprire a fost în Palma de Mallorca, unde îl aștepta fostul coleg de generală care media toată afacerea. I-a dat un număr de telefon pe o hârtie şi o cartelă sim de Brazilia și i-a spus că îl așteaptă înapoi peste o săptămână.
În São Paulo a aflat că nu o să mai aibă cocaina impregnată în haine, ci ascunsă într-un laptop
Când a ajuns în São Paulo, a luat un taxi până într-o zonă apropiată de centrul orașului. “Am ajuns într-o zonă înspăimântătoare”, și-a zis când a văzut câți polițiști erau în zonă și câți oameni fără adăpost dormeau pe stradă.
După ce s-a cazat la un hotel ieftin, l-a sunat pe cel al cărui număr de telefon îl primise în Spania. În câteva zile o să primească marfa, i-a spus bărbatul în engleză. Părea că joacă într-un film, dar era chiar viața lui, cea care urma să se schimbe pentru totdeauna.
Citește continuarea poveștii: