Comentează Andreea, vei reveni cu un nou proiect în televiziune, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV, „Trezeşte România”!, după o pauză de câţiva ani. Ai emoţii?
Emotii constructive am de fiecare data cand trec pragul catre o casa noua, cand se incheaga o echipa noua (pentru ca echipa fundatiei mele, Pretuieste Viata, isi va uni fortele cu cea a Realitatii TV in acest caz si cu partenerul Business Woman), cand o idee devine fapta si vreau sa fie bine inteleasa, simtita, sa aiba efect in practica, pentru ca asta urmaresc in tot ce fac: nu teorie, ci schimbare concreta. Si un pas inainte daca facem pentru a schimba o mentalitate: aceea ca oamenii de valoare de langa noi merita observati, recunoscuti cu generozitate la noi acasa, nu criticati de dragul carcotelii, merita a fi sprijiniti. Numai astfel au reusit sa evolueze tarile spre care ne uitam cu respect si cu dorinta de a ajunge candva la nivelul lor, au urcat pentru ca au inteles ca nu „sa moara capra vecinului” e cheia reusitei, ci „sa face eu mai bine ca el”. Asadar, am emotii, pentru ca intalnirile mele cu oamenii in adevaratul sens al cuvantului inseamna pentru mine si pentru ce ce ne vor urmari tot atatea sanse de a ne trezi, de a simti ca vibreaza in noi acel „deci se poate!” sau „sunt in stare sa fac si eu ceva la fel de bun, de util” ori „nu mai pot astepta minuni, e timpul sa schimb eu insumi lucrurile”. Asta visez sa genereze Campania „Trezeste Romania!” , un sentiment puternic si o dorinta de a actiona, o renuntare la resemnare si la pozitia de defensiva, de vesnica scuza pentru „asta nu se poate”.
Ai avut nenumărate proiecte sociale a căror concretizare au bucurat multe suflete. Ai la fel de multe în derulare. Ai fi dispusă să faci pentru unul dintre aceste proiecte ceva de care mai târziu ai şti că nu te-ai mândri?
Nu as putea sa fac multe, pentru ca nu vreau sa fac nimic lipsit de constiinta. Nici nu vreau sa ma gandesc la negativitate, mecanismul meu interior nu functioneaza asa, facand scenarii ipotetice pornind de la idei cu care … „nu m-as mandri”.
În urma problemelor de sănătate ai mers să te tratezi în Turcia, convinsă de profesionalismul medicilor şi de dotările tehnice ale clinicii. Ai declarat că vei face tot posibilul să avem şi noi o astfel de clinică. Ai început acest proiect, şi dacă da, în ce stadiu este?
Fac tot ce imi sta in putinta sa deschid mintea pacientului roman asupra drepturilor sale si sa trezesc dorinta autoritatilor romane care pot face o schimbare in bine pentru noi sa nu mai piarda vremea si sa o faca. Atat cat mai suntem in viata.
Ce schimbări crezi că a adus asupra ta boala de care ai suferit?
Constientizarea importantei controlului medical temporar, de verificare a starii de sanatate la timp.
În timpul suferinţelor cauzate de afecţiunea la coloană, ai avut momente în care te-ai gândit la moarte? Ce te-a speriat cel mai tare?
M-am gandit ca, fara sanatate, visele mele care indraznesc sa mearga pana departe nu au nici o sansa sa devina realitate.
Se spune că omul este supus greşelii. Ce nu i-ai ierta omului de lângă tine?
Limita tolerantei mele este departe, pe termen lung as ierta aproape orice. Sta in firea omului sa se aprinda pe moment, dar timpul le cam vindeca pe toate.
Se poate spune că mariajul cu Ştefan face faţă cu bine testului timpului. Însă aţi trecut prin câteva încerări, dacă ne gândim la articolele de scandal care vorbeau despre o presupusă infidelitate a soţului tău. Au existat certuri din această cauză?
Nu sunt facuta pentru confesiuni atat de personale, tocmai de aceea unele cupluri de persoane publice au mari probleme, probabil, pentru ca accepta sa fie ca o carte deschisa. Eu nu vad un avantaj in asta, dimpotriva, am invatat ca a fi protector cu familia ta este mai intelept. Desigur ca nu sunt absurda, raspund la intrebari firesti, dar nu intru prea adanc in confesiuni legate de intimidate. Pe scurt, ca sa nu ocolesc intrebarea Dvs, suntem un cuplu normal, nu suntem perfecti, avem si necazuri, nu doar bucurii, ne crestem insa copiii cu dragoste si cu credinta ca ei sunt cea mai mare realizare pentru orice parinte.
Au tot fost ziare care v-au văzut divorţaţi, deşi nu vă comportaţi ca un cuplu în pragul unei despărţiri. Ce crezi că vă ţine împreună?
Ceea ce am realizat impreuna si poate chiar aceasta continua incercare a altora de a altera esenta unei legaturi puternice. Efectul este invers.
Care este calitatea fizică sau morală pe care o admiri cel mai mult la Ştefan? Ce nu îţi place la el?
Felul in care stie sa isi cultive talentul. Nu l-a primit doar de sus, ci a stiut sa munceasca sustinut pentru a-l rafina, pentru a evolua, cu incapatanare, cu pasiune, cu daruire. In profesiile noastre, avem aceste „unelte” comune de care ne folosim si care ne fac sa continuam sa credem in ceea ce se numeste „rostul” fiecaruia dintre noi.
Dacă ţi-ai prinde partenerul de viaţă înşelându-te, cum ai reacţiona? Ai fost trădată în dragoste?
Sunt curioasa si eu sa stiu cum as reactiona. Cand discuti teoretic despre aceste lucruri mi-e greu sa cred ca poti gandi la fel ca atunci cand s-ar intampla sa le traiesti efectiv.
Ce înţelege Violeta, la vârsta ei, din meseria mamei?
Intelege aproape totul, stie ce fac, unde merg, uneori ma insoteste, a vazut cum fac un interviu, cum lucrez la birou, ma ajuta uneori sa tastez pe computer.
Conştientizează faptul că tu şi Ştefan sunteţi persoane publice?
O ferim de aceasta concluzie, nu ii spunem cand suntem la televizor, daca vede inamplator bine, daca nu, nu, vreau ca ea sa vada in noi parintii, nu persoanele publice.
Cum reacţionează când te vede la televizor? Dar când apare tati pe ecran?
Cand ma vede pe mine nu stiu, de obicei sunt in direct, dar cand ne uitam amandoua la programul lui tati, vorbeste cu el, imbratiseaza televizorul, ca orice copil care isi doreste apropierea cu parintele sau.
Cum se înţelege cu Radu?
E idolul ei. Face tot ce vede ca face el, sunt parteneri de giumbuslucuri si obraznicii.
Cum crezi că trebuie să arate o familie perfectă?
Nu cunosc una. Probabil ca in povesti.