Românii nu iau în seamă acest gen de asigurare și pentru că în multe zone din România nu există pericolul ca locuința să le fie distrusă de vreunul din fenomenele care sunt acoperite de asigurare: cutremur, inundații sau alunecări de teren.
Ba mai mult, dintre cei care și-au făcut asigurare doar unul din patru este din mediul rural, adică doar unul din 25 de proprietari de casă de la sat are o astfel de asigurare.
Numărul polițelor chiar s-a diminuat cu 2,29%, ajungând, pe 31 mai 2017, la 1.667.445, comparativ cu 1.706.628 de poliţe PAD active la 31 mai 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. Numărul este extrem de mic, având în vedere că în România există la ora actuală aproape 9 milioane de locuințe. Practic, putem vorbi despre faptul că aproximativ un român din cinci a încheiat acest tip de asigurare.
Lege făcută fără cap
Asigurările de acest tip aveau mai mare succes să fie încheiate, dacă în momentul creării acestei legi s-ar fi ținut cont de propuneri mai realiste, care ar fi dus la o mai bună colectare.
„Eu am propus ca această asigurare să fie o componentă din impozitul pe locuință, iar în acest caz s-ar fi realizat o mai mare colectare a banilor pentru asigurare, dar nu s-a dorit”, a declarat pentru Libertatea Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.
Primarii nu vor da niciodată amenzi propriilor locuitori, pentru că își taie din voturi, spun reprezentanții locațităților din România. Cu toate acestea, se mai naște un alt paradox. Cum să plătească o amendă de 500 de lei un om care nu își poate permite nici să plătească o poliță de 90 de lei?
„Mai mult, primarii nu vor da niciodată amenzi pentru că nu se colectează banii pentru o societate privată. De ce să fie răspunderea primarilor să lucreze pentru un privat? Adică aceștia să facă toată muncă și cineva din privat să culeagă roadele?”, a mai spus Emil Drăghici.
Ce asigurări s-au încheiat
Cele mai multe asigurări obligatorii pentru locuință s-au încheiat pentru case ce valorează mai mult de 20.000 de euro, când este cea mai mare valoare a poliței. Astfel că 93,1% din poliţele PAD vizează locuinţele de tip A, adică polițe de 20.000 de euro (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 6,9% locuinţele de tip B, cele de 10.000 de euro (cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic).
Și, dacă ne uităm la care sunt regiunele cele mai conștiincioase sau poate unde pericolul este cel mai mare, cele mai multe polițe s-au încheiat în Transilvania (20% din total), Bucureşti (19%) şi Muntenia (18%), iar cele mai puţine – în Maramureş (3% din totalul poliţelor) şi Bucovina (3%).
PAID emite asigurările obligatorii pentru locuinţe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală – cutremure, inundaţii şi alunecări de teren – a tuturor locuinţelor din România.
COD PORTOCALIU de caniculă! Temperaturile vor urca până la 40 de grade Celsius