„Din nefericire pentru miile de consumatori care aşteaptă, cu sufletul la gură, să vadă ce le mai rezervă soarta, decizia asupra constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii legii dării în plata a fost amânată. Eliberarea se pare că nu va veni prea curând, soarta proceselor iniţiate în temeiul acestei legi, în vigoare, fiind cel puţin încă o perioada, incertă”, a declarat pentru Libertatea, avocatul Alexandra Burada.

Potrivit ei, legea este foarte importantă pentru că este capabilă constituţional să redea demnitatea umană şi asigura dreptul cetăţeanului român şi a familiei sale la un trăi decent, pe viitor.

„La fel cum sumele încasate de creditori, rămân un drept câştigat, la fel şi pierderile şi leziunile cetăţeanului consumator, rămân câştigate, căci nicio lege nu poate să retroactiveze viaţă şi nici demnitatea. În opinia noastră, legea nu este retroactivă, ci cel mult tardivă, având în vedere dramele şi tragediile cetăţenilor români care au stat la baza adoptării acestei legi şi sperăm că, Curtea Constituţională a României va primi în final, în mod pozitiv aceste argumente”, a mai declarant Burada.

Legea dării în plată nu este retroactivă

Deși românii vor rămâne în așteptarea unei decizii CCR, avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre avocații care au apărat drepturile debitorilor, spune că legea dării în plată nu este retroactivă, prin urmare nici neconstituțională.

„Nu este o lege retroactivă, pentru că nu pune în discuţie, sub nicio formă, efectele deja epuizate ale contractului, cum ar fi că s-a plătit 25% din preţ şi, respectiv, rate timp de opt ani de zile. Acestea nu se supun restituirii”, a afirmat Piperea.

Mii de contracte abuzive

Potrivit lui Pieprea, există mii de procese în care băncile au fost sancţionate pentru că în contractele lor au clauze abuzive şi a invocat situaţia în care clientul este protejat de art. 44 din Constituţie. Pe de altă parte, Valeriu Stoica, unul dintre avocații băncilor a susținut în fața judecătorilor CCR că este încălcat dreptul la proprietate, dreptul la creanţă şi dreptul de ipotecă. Potrivit lui, legea nu face distincţia între debitorii supraîndatoraţi care nu mai fac faţă sarcinilor financiare şi debitori cu plasamente imobiliare nerentabile, inclusiv terenuri.

Urmărește-ne pe Google News