EXCLUSIV/ Ce au de câștigat românii din descoperirea uriașei pungi de gaz de la Caragele: Nu scad facturile, dar asigură securitatea energetică a țării

”Descoperirea de la Caragele, Buzău, este un avantaj din punctul de vedere al securității energetice – și atât”, ne-a spus dr. ing. Gheorghe Buliga, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, unul dintre petroliștii care au făcut primele prospecțiuni la zăcământul de gaze de la Buzău, în anul 1968! Mai exact, specialistul spune că în eventualitate sistării importului generate de război sau un alt tip de criză este vital ca țara să aibă o rezervă proprie.

Inginerul de petrol și gaze spune că rezervele de gaz de la noi sunt destul de mari, nu foarte mari, dar suficiente la consumul actual al României. ”În anii 80, se consumau 40 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, acum se consumă sub 10 miliarde”,  a subliniat Gheorghe  Buliga.

Lipsa de consum a fost determinată  de dispariția industriei și de fenomenul numit ”sărăcia energetică”. Adică populația nu are bani să cumpere energie!

Concret, România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe locuitor din cele 28 de state membre UE, de aproape două ori mai mică decat media europeană. Iar descoperirea de zăcăminte noi nu va influența nici pozitiv, nici negativ facturile populației. Asta pentru că prețul gazului pentru consumatorii casnici este reglementat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar importurile au o pondere foarte mică în valoarea lunară a consumului pe familie (sub 5%) – prin reglementare strictă ANRE – și doar în măsura în care gazul din afară are un preț mai mic decît producția internă.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

Doar 46% din factură reprezintă gazul metan efectiv

În fine, cauzele principale ale ”sărăciei energetice”, subliniate în proiectul SEN, sunt lipsa banilor la populație și slaba dezvoltare a infrastructurii. Conform statisticilor, aproxiamtiv 45% din populație este la limita sărăciei, iar 15%  se află în sărăcie energetică severă.

De asemenea, doar 46% din factură reprezintă gazul metan efectiv, restul sunt tarife de transport și distribuție necesare pentru a ține în viață o rețea de țevi depășită din toate punctele de vedere.

Unde au condus aceste neajunsuri? Conform unor studii recente, în casele românilor este mai frig iarna decât în locuințele finlandezilor, deși media anual de temperatură este cu 10 grade în plus în favoarea României.

Faptul că suntem înapoiați la capitolul energie este evidențiat și de faptul că Strategia Energetică a țării este abia în fază de proiect supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Energiei. ”Au mai existat câteva proiecte, eu am participat la trei din ele, începând cu anul 1994, dar nu s-a aplicat nici unul. Nu se știe de ce. De data acesta am refuzat să mai particip”, ne-a spus Gheorghe Buliga.

Citește și: Cel mai mare zăcământ de gaze naturale, descoperit în Buzău. Grindeanu: Ne poate asigura independența energetică 3 ani

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro