Într-un posibil război contează foarte mult nu doar armata, ci și susținerea populară. Un război de proporții nu se poate duce fără opinia publică sau înfruntând o puternică rezistență antirăzboi în rândul propriilor cetățeni.
Centrul Levada a publicat recent un studiu. Ce reprezintă instituția? Centrul Analitic Levada (ANO Levada-Center) este o organizație neguvernamentală importantă rusă de cercetare: autonomă, independentă și cu mare prestigiu internațional. Aparține „lumii liberale” ruse.
Un opozant al Kremlinului
Să-l ascultam pe directorul Centrului Levada, sociologul Denis Volkov proaspăt declarat „agent străin” conform noilor legi. O să încerc să expun:
- Datele și explicațiile oferite de sociologul rus.
- Datele culese de centrul Levada (sursa).
- Datele Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) (sursa).
Nu sunt comentariile mele: rolul meu este să rezum și să le aștern pe hârtie decent.
Frica de război a urcat la aproape 40% în Rusia, dar numai 25% văd posibil un conflict Rusia – NATO
Sondajele ne arată că aproximativ jumătate dintre ruși nu cred într-un război între Rusia și Ucraina. Cu toate acestea, opinia opusă este susținută de un număr important de oameni: 39% (suma răspunsurilor: „este inevitabil” și „destul de probabil”). Doar 15% exclud complet posibilitatea unei astfel de evoluții a evenimentelor. Important: au fost întrebați ce cred că se va întâmpla, nu ce-și doresc să se întâmple.
O altă întrebare a vizat posibilitatea extinderii conflictului la nivelul unei înfruntări între Rusia și NATO. Doar un sfert dintre respondenți îl văd posibil. Această cifră este mai mare astăzi decât în anii anteriori în care s-au făcut măsurători (14% în 2019, 19% în 2018, 23% în 2017). În doi ani, aproape că s-a dublat.
Societatea rusă consideră Rusia și Vestul într-o înfruntare permanentă, în afara războiului clasic
În același timp, teama de un mare război, indiferent de adversar, s-a accentuat și s-a răspândit în societatea rusă. În primăvara anului trecut, 62% dintre respondenți au exprimat-o - un număr-record pentru ultimul sfert de secol de când au loc regulat sondajele în toată Rusia.
Este însă adevărat că până la sfârșitul anului frica de război a slăbit: în decembrie 2021, cifra corespunzătoare a fost de 56%. Cel mai probabil, această diminuare a temerii s-a întâmplat pe fundalul unei întâlniri între președinții Rusiei și Statelor Unite și a începerii negocierilor ruso-americane.
O proporție semnificativă dintre ruși consideră că un război între Rusia și Occident se desfășoară de mult timp, deși unul invizibil, rece, informațional.
Această opinie este exprimată în grupuri diverse de discuții, în diverse regiuni ale țării, descrie sociologul rus Denis Volkov. El spune că circulă adesea părerea că confruntarea dintre Rusia și Occident se desfășoară pe teritoriul țărilor terțe: Georgia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Siria și UE. Potrivit sondajelor invocate de Volkov, participarea Rusiei la toate conflictele internaționale recente a fost percepută de opinia publică rusă aproape exclusiv prin prisma confruntării geopolitice cu Occidentul, în primul rând cu Statele Unite.
Responsabilitatea este aruncată pe SUA, mai puțin de 4% pe propriul guvern
În cercetările oferite de Livada, vedem că majoritatea rușilor dau vina pe SUA și NATO pentru escaladarea actuală. Această opinie este împărtășită de jumătate dintre respondenți. Doar 3-4% pune tensionarea pe seama conducerii ruse.
În conversațiile respondenților, SUA și Occidentul nu par doar responsabile pentru conflict, ci ei cred că aceștia trag în mod deliberat și intenționat Rusia în război.
De pe buzele respondenților s-a auzit de mai multe ori cuvântul „provocare”. În același timp, opinia predominantă a fost că Rusia nu poate decât să răspundă.
Pentru un număr semnificativ de participanți la discuții, activitatea militară a NATO în apropierea granițelor ruse este încă o confirmare a faptului că nu se poate avea încredere în acuzațiile Occidentului împotriva Rusiei.
Orice eveniment nu face decât să confirme opiniei publice „ostilitatea” Occidentului
Evenimentele din ultimele luni care au atras atenția societății ruse și i-au confirmat opinia au fost:
- Revendicările occidentale la Nord Stream 2
- Criza de la hotarul cu Belarus
- Exercițiile navale ale NATO în largul coastei Crimeii
- Amenințarea constantă cu noi sancțiuni
- Criticile occidentale la adresa asistenței militare ruse în Kazahstan
- Discuții despre o invazie iminentă rusească a Ucrainei
Toate acestea sunt citite de către rusul obișnuit într-un flux de informații negative prost perceptibilă ca „venit din Occident”. Pentru majoritatea absolută, aceste știri nu mai provoacă altceva decât iritare, și nicio dorință de înțelegere suplimentară.
Dar odată cu ideile existente despre ceea ce se întâmplă, războiul pare să fie impus oamenilor din afară și, prin urmare, pare aproape inevitabil. De aici și creșterea fricilor în masă.
Unanimitatea opiniilor, o surpriză în societatea rusă a ultimilor ani
Expertul rus Denis Volkov ne mai explică că rezultatele sondajelor de opinie relevă faptul că opinia publică rusă despre evenimentele din jurul Ucrainei este extrem de omogenă.
Datele disponibile nu arată împărțirile obișnuite în funcție de vârsta respondenților sau de sursele de informații utilizate.
S-a realizat o unanimitate neobișnuită. În sensul în care tinerii, bătrânii, loialiștii regimului și cei nemulțumiți de Putin, toți par a fi de acord că Rusia este victima, în cazul „meciului” cu Vestul.
În ultimii câțiva ani – cel puțin de la sfârșitul anului 2018, tinerii din Rusia, utilizatorii blogurilor, canalelor online alternative, pe de o parte, și reprezentanții generației mai în vârstă, consumatorii de televiziune, pe de altă parte, au divergențe în mod semnificativ în evaluările lor privind puterea, situația politică, evenimentele politice majore, relațiile cu protestatarii din Rusia, Ucraina și Belarus. Primii, tinerii, au fost mai degrabă în opoziție, cei din urmă au demonstrat mereu loialitate puterii.
Cu toate acestea, în problema ucraineană, precum și a felului de a acționa a Rusiei și a țărilor occidentale, în percepția lor asupra actorilor escaladării conflictului, diversele tabere demonstrează o unanimitate extraordinară. Chiar până la punctul de a folosi aceleași cuvinte și expresii care descriu situația.
Dacă nu am ști dinainte cine vorbește, declarațiile rușilor tineri și bătrâni cu privire la aceste probleme sunt practic imposibil de distins, susține sociologul.
S-au săturat și atunci aleg varianta cea mai simplă
Această unanimitate poate fi explicată parțial prin faptul că, în ciuda relatărilor despre ceea ce se întâmplă în jurul Ucrainei, acest subiect nu trezește un interes real și este mai degrabă impus respondenților de către mass-media dominantă.
Participanții la cercetare vorbesc adesea că s-au săturat de tema ucraineană, de politica externă în general, de confruntarea cu Occidentul. Prin urmare, nu au dorința de a înțelege detaliile a ceea ce se întâmplă, de a căuta evaluări alternative. Sau poate temele lor de interes sunt cu totul altele.
Ar mai fi de adăugat: printre loiali, mai mult de jumătate dintre respondenți (56%) dau vina pentru escaladarea conflictului pe Statele Unite și Occident; în rândul opoziției cifra este de 39%. În același timp, 1% dintre primii și 8% dintre cei din urmă sunt gata să pună responsabilitatea pe conducerea Rusiei.
Ar mai fi un lucru important ne sune sociologul rus: majoritatea respondenților văd negocierile pe scară largă ca fiind practic singura alternativă la conflict.
„Cercurile superioare trebuie să se așeze și să negocieze; doar vorbiți, vorbiți și negociați; este întotdeauna posibil să se ajungă la un fel de compromis printr-o conversație”, spun participanții la focus grup.
Aproximativ 80% dintre ruși au fost invariabil în favoarea îmbunătățirii relațiilor cu Statele Unite și alte țări occidentale în ultimii ani.
Însăși faptul demarării unor astfel de negocieri – mai întâi între Putin și Biden, apoi la nivelul delegațiilor oficiale – a făcut că atitudinea rușilor față de SUA și UE să se îmbunătățească în ultimele luni, în ciuda acuzații reciproce. În Libertatea de mâine, ce cred rușii și ucrainenii unii despre alții.