ComenteazăCe vedem din ele?
Că în luna martie, economiștii BNR spun că jumătate din inflația anualizată (creșterea prețurilor raportate la 1 an: martie 2017-martie 2018) a fost determinată de scumpirile energiei, combustibililor, țigărilor (accize), gazelor naturale și utilităților apă/canal/salubritate.
În al doilea tabel, experții băncii centrale au calculat că energia, combustibilii, gazele, dar și produsele care au venit din import (fructele, citricele) deja scumpite au reprezentat două treimi din creșterea generală de prețuri.
Iar din al treilea tabel al specialiștilor BNR vedem că influența prețurilor a fost foarte mică de fapt în martie 2018 (adică în cele 31 de zile ale lunii), că de fapt prețurile din septembrie până în ianuarie au fost motorul scumpirilor.
Acum, Adrian Vasilescu vine și cu o veste bună: am intrat în dezinflație – proces invers al inflației. În ianuarie 2018, inflația a fost (comparativ cu decembrie) de 0.78%, în februarie 0.30%, iar în martie 0.29%. Adică o creștere din ce în ce mai mică.
Interviul integral pe stiricurate.ro
Cristian Coman, stiricurate.ro: Prezentul e dominat de inflație. Și încă una galopantă.
Adrian Vasilescu: Inflația galopantă e doar percepție publică. Realitatea din trimestrul întâi al anului curent este dominată de o creștere a prețurilor care nu doar că e calmă, dar e și tot mai înceată. Dezinflație, deci!
Cristian Coman: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că în 2018 inflaţia va atinge „un plafon de 5%”, după care, spre sfârşitul anului abia, se va tempera. Nu spune altceva decât dumneavoastră?
Adrian Vasilescu: Să reținem că Guvernatorul s-a referit la prognoza Băncii Naționale, care exprimă dinamica ratei anuale a inflației. O rată care măsoară inflația cu un compas deschis pe întinderea a 12 luni. Rata anuală, așadar, nu surprinde inflația „la zi”. Surprinde o inflație devenită trecut. Devenită istorie. Pentru că ia în calcul 12 luni care deja s-au scurs. Inflația „la zi” e exprimată de rata lunară. Voi reveni asupra acestui aspect.
Cristian Coman: Băncii Naționale i-au fost adresate critici și pentru că a redus prea puțin rata dobânzii de politică monetară. De ce s-a oprit BNR la 1,75 la sută în timp ce BCE și Fed au mers mult mai jos?
Adrian Vasilescu: Dacă banca centrală ar fi redus dobânda cheie până la 1 la sută ori chiar mai jos, urmând Fed-ul şi BCE-ul, cum i s-a cerut, nu ar fi contribuit deloc la ieftinirea creditului. Și, mai departe, nu ar fi contribuit la înviorarea economiei. Dimpotrivă, ar fi împins inflaţia în sus. Dovada o avem în practică. La începutul anilor 90, banii din bănci erau ieftini. Întreprinderile s-au repezit să ceară credite. Iar băncile, care atunci erau toate ale statului şi nu lucrau în condiţii de piaţă, au dat dovezi excesive de „generozitate”. A fost un adevărat banchet al creditelor. Rezultatul? Banii mulţi şi ieftini au condus la dezlănţuirea exploziilor inflaţioniste. Iar producţia s-a prăbuşit în loc să urce. Aveam nevoie de încă o dovadă, de această dată în condițiile crizei?!? Mai ales că, în anii crizei, mult timp, noi am avut rate mari ale inflației, în timp ce BCE și Fed se luptau cu deflația.
Cristian Coman: Acum se întoarce roata: BNR urcă dobânda–cheie. În primul trimestru al anului curent au fost două decizii privind creșterea dobânzii de politică monetară, una în ianuarie și alta în februarie. De la 1,75 la 2,25 la sută. Credeți că au avut efectul scontat?
Adrian Vasilescu: Da! Ținta propusă a fost atinsă. La început de an, debutase o partidă nouă în parteneriatul dobânzi-inflație. Şi iată, am văzut cum banca centrală, ca în jocul de șah, a făcut o mutare ce nu a dat greș niciodată. Și a făcut-o exact când trebuia, nici mai devreme și nici mai târziu. Numeroase cercuri din spațiul public au avut poziții critice față de cele două mutări ale BNR, din ianuarie și din februarie 2018. Banca Națională a judecat însă corect. Pentru că dacă ar fi urmat scumpiri în lanţ, dacă scumpirea combustibililor ar fi continuat să scumpească transporturile, dacă scumpirea electricităţii ar fi continuat să scumpească toate produsele, la care s-ar fi adăugat scumpirile influențate de scumpirea gazelor și a energiei termice, unde ar fi ajuns inflația? Era deci logic ca banca centrală să-şi consolideze apărarea împotriva inflaţiei, care ameninţă să explodeze. Cele trei grafice, care reprezintă contribuția colegilor din Direcția de studii a BNR, exprimă semnificativ riscul în fața căruia ne-am aflat. Cum a acționat BNR? Ca de atâtea alteori în disputa istorică avută cu inflația. Căci, de nenumărate ori, de-a lungul anilor, BNR a atacat inflaţia urcând sau menţinând rata dobânzii de politică monetară. În noiembrie 2009, bunăoară, când piaţa aştepta o reducere a ratei dobânzii, ea n-a venit. Şi n-a venit pentru că era nevoie de o atenuare a efectului scumpirii ţigărilor asupra mediei generale a preţurilor, pe fondul majorării accizelor; şi, desigur, pentru a descuraja tendinţele (temporare!) de creştere la unele dintre preţurile mărfurilor alimentare. Acum, la început de an 2018, în condițiile în care inflația explodase în trimestrul al patrulea din 2017, în prim-plan se afla și se află cerinţa reluării dezinflaţiei. Iar urcarea ratei de politică monetară s-a dovedit a fi de natură să retureze motorul dezinflaţionist şi să împingă preţurile către ținta stabilită.
Cristian Coman: Care sunt prețurile reglementate ce provoacă incertitudini asupra inflației? Dar cele volatile?
Adrian Vasilescu: Cele trei grafice oferă un răspuns edificator. Pentru că relevă nu doar dinamica influențelor, ci și proporțiile acestor influențe.
Cristian Coman: Când piața aștepta o nouă creștere a dobânzii, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an. De asemenea, a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Nu sunt aceste decizii oarecum în contradicție cu așteptările de calmare a inflației?
Adrian Vasilescu: Nicidecum. Pentru că, efectiv, inflația din trimestrul IV al anului trecut a fost transformată, în primul trimestru din 2018, în dezinflație!
Cristian Coman: Dacă inflația a devenit dezinflație, de ce există atât de mare preocuparea pentru trecerea de la referința „rata anuală a inflației” la referința „rata medie anuală”.
Adrian Vasilescu: „Ora exactă” a inflației o dă Institutul Național de Statistică. Lunar, ni se comunică trei „referințe”: rata lunară, rata anuală și rata medie anuală. Fiecare cu sensul ei. Dacă vrem să vedem cum a curs inflația din martie 2017 până în martie 2018, ne uităm la rata anuală; dacă ne interesează dinamica din martie 2016 până în martie 2018, ne uităm la rata medie anuală. Dacă însă vrem rezultatul „la zi”, ne uităm la rata lunară. Ce vedem în această a treia oglindă? Că, lună de lună, prețurile au crescut tot mai încet. E dovada incontestabilă că inflația s-a transformat în dezinflație.
Interviul integral pe stiricurate.ro