EXCLUSIV / Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori. ”Înarmați” cu detectoare de metale, ei scanează câmpurile în căutare de obiecte prețioase

În ultima vreme, prin birourile polițiștilor ilfoveni au trecut niște personaje ceva mai aparte, dispuse să piardă zile, săptămâni și chiar luni de-a rândul din viața lor în căutarea unor comori despre care ei știu, de cine-știe-unde, că s-ar afla în pământurile complexului monahal Cernica, din județul Ilfov. Din zori și până-n seară, respectivii scanează fiecare bucățică de tarla sau de pădure cu aparatură performantă care le indică prezența oricărei bucăți de metal îngropat chiar și la aproape un metru adâncime. Unora norocul le sare din pământ, cum se spune, și găsesc – așa cum s-a întâmplat recent -, piese arheologice valoroase pe care orice muzeu de pe la noi și le-ar dori în custodie. E vorba de zeci de monede, de brățări, de cercei sau de fragmente ale unor piese ce pot fi din aur sau din argint sau pot fi placate cu pietre prețioase. Alții însă scanează și apoi sapă degeaba chiar și un metru în căutarea multvisatei comori. ”Aparatul le arată existența unor metale. Ei sapă crezând că au descoperit  ce căutau însă la final este posibil să se aleagă cu niște bucăți de tablă ruginită. Noi marcăm locul și facem proces verbal în cazul în care oamenii sunt în regulă. Vorbim de cei care au  aparate declarate, au autorizații, sunt arheologi sau doar pasionați de arheologie”, ne-au declarat surse judiciare.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori, atracție pentru arheologi și istorici ”momiți” cu recompense substanțiale

Când lucrurile se derulează legal, piesele scoase, în aceste cazuri, din pământurile de la Cernica  –  care urmează să fie expertizate pentru a le fi stabilită autenticitatea și valoarea arheologică -, ajung în custodia Direcției Județene pentru Cultură Ilfov. După autentificare, identificare și înregistrare, acestea pot fi preluate de muzee și expuse publicului. Anumite voci vorbesc însă despre faptul că respectivii căutători de comori sunt motivați cu recompense generoase pe care le-ar primi în cazul unor descoperiri cu mare valoare arheologică. ”Chiar ei, căutătorii de comori, spun că în cazul unor piese de mare valoare pot primi sume importante de bani, recompense considerabile. De la cine? Poate muzeele, poate colecționarii privați autorizați plătesc pentru aceste comori. În orice caz, sunt sume care pot asigura un trai liniștit cel puțin pentru  o perioadă mai lungă de timp. Zona Mănăstirii Cernica, a pădurilor Moara Vlăsiei și Surlari aflate acum în  atenția căutătorilor de comori sunt scanate de acești pasionați care folosesc aparatură performantă de detectare a metalelor”, ne-au dezvăluit surse apropiate zonei de cultură din România.

Recomandări

George Simion, trei priorități ca președinte și pe cine ar numi la SRI și SIE: „Păstrăm echilibrul de gen”

Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori, este scanată de arheologi și istorici

Mănăstirea Cernica a fost atestată documentar acum 408 de ani

Ctitorie a marelui vornic Cernica Știrbei și a sotiei sale, doamna Chiajna, Mănăstirea Cernica este atestată documentar încă din anul 1608, printr-un hrisov domnesc al lui Radu Vodă Șerban, fiul lui Mihnea Vodă. În acel an, vornicul Cernica reface un vechi schit, îl înzestrează cu pământuri, păduri și sate, spre veșnica pomenire a numelui și a neamului sau. Astfel, începând cu anul 1608, schitul se va numi „Cernica”, dată până la care se numea „Grădiștea Floreștilor”. Acum ea complexul monahal ale cărei împrejurimi atrag ca un magnet căutătorii de comori se află în orașul Pantelimon din județul Ilfov, la limita cu comuna Cernica. Mănăstirea, în ansamblul ei, este inclusă pe lista monumentelor istorice din România.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro