Comentează”Dacă legea conversiei creditelor va fi votată fără acele amendamente și fără limite, cred că rata de schimb se va deprecia dincolo de 4,55 de lei pentru un euro. Se va stabiliza peste 4,5, iar vârful cursului va fi peste 4,55 de lei/ euro. Leul se tranzacționează și într-un mediu regional dar și internațional. Trebuie să mai ținem cont și de faptul că moneda noastră era foarte bine văzută până la discuțiile legate de această lege”, a declarat pentru Libertatea, Claudiu Cazacu, economist șef XTB România.
Aveam o creștere economică foarte bună, aveam o relativă stabilitate față de regiune, deci în termeni comparativi regionali eram foarte bine văzuți.
„Pornim de la un nivel coborât al cursului. Percepția favorabilă nu este distrusă de o singură lege, dar se vor include în cotații niște niște prime de risc mai mari fiind că este vorba de felul în care vor fi afectate anumite bănci de această lege dar și de prima de nesiguranță pe care trebuie să o asiguri. Pentru că trebuie să te asiguri în cazul în care vor mai apărea legi care să se refere la creditele în euro”, a mai spus economistul.
Legea falimentului personal
Legea falimentului personal care se preconizează că va intra în vigoare de la 1 noiembrie reprezintă și ea un bonus pentru creșterea cotației euro în fața leului. Cu toate acestea economiștii cred că de una singură nu ar avea puterea să modifice cursul, dar la cumul cu alte efecte, va influența și ea.
Alegerile din SUA
Alegerile prezidențiale din SUA vor mișca și ele sentimentul global al investitorilor destul de mult, cred specialiștii care mai precizează că nervozitatea de pe piețele internaționale se vor trasmite și la noi, implicit pe curs. Acestea vor fi cuplate cu situația geo-politică de la noi din regiune care o ia pe o pantă nu tocmai favorabilă pentru noi care avem și un scut anti-rachetă pe teritoriul țării. „Până acum creșterea economică a fost un scut față de problema scutului, dar dacă acolo ajungi să ai o înfruntare între SUA și Rusia nu se mai aplică nici o regulă”, mai spune Claudiu Cazacu, economist șef, XTB România.
Pierderi considerabile
O depreciere de 1-2% nu este una chiar spectaculoasă, dar unii români tot vor pierde, consideră economistul. „Pierd cei care au de cumpărat automobile și locuințe, pentru că toate bunurile mai scumpe sunt evaluate în euro. La un apartament de 60.000 de euro, pierderea aceea de 1-2% înseamnă peste 1.000 de euro! Plus că dacă iei un credit și cursul rămâne mai sus va fi vorba și de efectul cursului asupra soldului creditului care este mai mult mai mare de 60.000 de euro. Dacă cumperi cu banii jos vorbim de un efect de 1.000 de euro”, a mai declarat economistul.
În plus, vor fi efecte și pe dobânzile creditelor și asta pentru că leul va deveni o monedă mai riscantă pentru investitori.
Importurile vor fi mult mai scumpe
Pentru România care are un sector agricol vulnerabil, importurile sunt de miliarde în aceste luni de iarnă, iar un leu slab se traduce prin produse mult mai scumpe din import. Acestea cumulate și cu restul efecteleor de care am vorbit mai sus vor arde grav la buzunar românii.
Promisiuni electorale
În campania electorală se fac foarte multe promisiuni iar reducerile de taxe prind foarte bine la publicul votant, că vorba aceea, nimeni nu vrea să plătească mai mult, toţi vrem să ne rămână mai mulţi bani în buzunar.
„Observăm că sunt trimise către cetăţeni reduceri miraculoase de taxe cum ar fi scăderea TVA la 16% sau cine ştie ce subvenţii date cetăţenilor pentru diverse activităţi. Nu numai că aceste lucruri nu pot fi realizate într-un mod corect dar efectul lor este unul advers. S-ar putea să o ducem mai rău dacă se pun în practică astfel de proceduri”, a declarat pentru Libertatea, consultantul fiscal, Adrian Bența.
Potrivit lui, pentru cei mai puţini obişnuiţi cu fiscalitatea, bugetul se construieşte tot din banii contribuabililor, adică din taxele plătite de cei aproximativ 4 milioane de salariaţi şi de aproape 8.000 societăţi ce contribuie cu aproximativ 80% la bugetul de stat din România şi de alte câteva sute de mii de PFA-uri foarte urgisite în ultimul timp.
„Că să poţi să reduci taxele în anul 2017 ar trebui să stăm foarte bine în economie în anul 2016 şi ar fi bine să parcurgem puţin câţiva dintre indicatori.
Și nou-născuții sunt datori vânduți
„În primul semestru din 2016 s-a anunţat o creştere economică. Chiar mare după opinia unor specialişti. Aceiaşi specialişti ar fi trebuit să spună că doar foarte puţine sectoare din activitatea economică din România au fost în creştere reală, cea mai mare parte a creşterii fiind generată de importuri de bunuri din alte state, crescând economic pe o datorie externă, deficitul la sfârşitul lunii iunie fiind de circa 6 miliarde euro numai pentru primele 6 luni ale anului 2016. Datoria totală externă a României, atât privată cât şi publică, este de 90 miliarde euro. Practic orice cetăţean şi orice nou-născut este dator vândut”, a mai declarat Adrian Bența.
El spune că aceste reduceri de taxe nu vor face decât fie să adâncească datoria fie să conducă la situaţia în care statul român nu va mai face investiţii pentru că tăierea investiţiilor publice a fost o sursă de finanţare a tuturor găurilor bugetare din ultimii ani.
„Dacă sunt puse în practică toate aceste reduceri uriaşe de taxe ne vor bucura pe termen scurt pentru că vom avea mai mulţi bani în buzunar dar pe termen mediu şi lung vor fi plătite cu vârf şi îndesat tot de cetăţenii ţării”, a afirmat Bența.
Scenariul cel mai sumbru
Adevărata tragedie ar fi să se judece și conversia creditelor în euro la curs istoric, spun unii analiști. In acest caz, este foarte posibil ca euro să sară și de 5 lei.