EXCLUSIV. Cum a reușit să fugă un cuplu din Mariupol din „iadul lumii ruse” trecând prin filtrele ocupanților: „Te pun să te dezbraci, să-ți lași amprentele, să-ți arăți coatele, limba, să spui cine ești”

Drumul cuplului ucrainean din Mariupolul ocupat de armata rusă, din orașul luptelor și al bombardamentelor, până în UE a trecut prin Rusia, Estonia, Lituania, Irlanda și Spania. Oleksandr și Ana au povestit în exclusivitate pentru Libertatea prin ce trec oamenii din Donbas în urma declanșării războiului nemilos de către Rusia.

Dezinformarea și dezorientarea

Orașul Mariupol a rămas fără telefonie mobilă, fără internet, fără lumină, fără apă, fără medicamente. Majoritatea populației a intrat în subsoluri și nici acum nu știe ce se petrece cu adevărat în jurul său.

Oamenii suferă din plin de foame. Unii, pentru o sumă de bani simbolică, scot cadavrele de sub clădirile dărâmate și își riscă viețile la rândul lor. Peste tot – bombe și obuze neexplodate. Acesta este peisajul descris de tinerii care au reușit să fugă din oraș. „Nicio casă întreagă nu mai găsești”.

Când au ieșit din adăposturi și beciuri, locuitorilor li s-a spus că armata ucraineană a dat foc caselor și a ucis civili. Unii au crezut, iar alții – nu. Mulți însă au fost indiferenți, spunând că sunt de acord să facă orice pentru o bucățică de pâine și un pahar de apă.

Cuplul susține că începând cu 12 martie asupra orașului au fost aruncate bombe chimice cu fosfor alb, iar începând cu 31 martie – bombardamentele s-au apropiat de cartierul lor. Aveau o singură ieșire – să plece spre Rusia sau să aștepte moartea acasă…

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

„Rușii râdeau de noi că am ieșit vii din Mariupol”

„La un moment dat, în Mariupol circula un zvon, potrivit căruia toți cei care vor să părăsească orașul trebuie să poarte o legătură albă, însemnând oameni pașnici. Ne-am legat și noi la mâini cu o basma, am mers pe jos mai mulți kilometri pe drumuri mai puțin circulate. Se împușca în jur, se auzeau explozii. Când am ajuns la un punct de control, militarii ruși râdeau de noi”, relatează Oleksandr.

Tinerii mult timp nu au înțeles de ce militarii ruși râdeau de ei, întrebând cum „au reușit să iasă vii din Mariupol cu legături albe la mână”. Au aflat apoi că armata rusă folosea însemne albe, iar ei cu basma albă la mână puteau fi uciși pe drum de lunetiștii ucraineni.

„Ei asta urmăreau. Au distribuit zvonuri despre legăturile albe ca să fim uciși de ucraineni și apoi să arate la televizor cum naționaliștii ne omoară. Nu au nimic sfânt”, povestește Oleksandr.

Culoarul umanitar – culoarul morții

Armata rusă a reușit destul de repede să încercuiască orașul. Tinerii își amintesc cum s-a anunțat în oraș că va fi creat un culoar umanitar.

„Nu s-a împușcat timp de două ore, oamenii s-au adunat lângă teatru și apoi militarii ruși au deschis focul din artilerie asupra maselor. În loc de culoar umanitar a fost deschis un culoar al morții. Oamenii nu aveau acces la informație. Administrația de ocupație le-a spus tuturor că sunt de vină naziștii din regimentul Azov, ceea ce nu este adevărat. Este o tactică de a crea un haos controlat de Rusia”, menționează tânărul.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Când trebuie să te prefaci că ești un rus simplu

„Cel mai dificil a fost să trecem filtrarea”, povestește Oleksandr pentru Libertatea.

„Este un proces de verificare a actelor, a telefonului, de completare a unor anchete. Ei îți impun să te dezbraci, să-ți lași amprentele, datele de contact, să-ți arăți coatele, corpul, ochii, limba, să povestești cine ești – o verificare realizată de agenții FSB, al cărei scop este de a filtra oamenii ruși adevărați de agenții și militarii Kievului”, își amintesc tinerii această procedură ca dintr-un roman misterios de Kafka.  

Punctele de filtrare a oamenilor – o poartă spre „libertatea rusă”

Doar persoanele care trec prin punctele de „filtrare” a oamenilor din localitățile ocupate de Rusia obțin dreptul să fie evacuate din zona de conflict în două direcții posibile – republicile autoproclamate Donețk și Lugansk sau Rusia. Evacuarea în direcția Ucrainei nu numai că este interzisă, ci poate deveni un temei pentru uciderea civilului.

„Ne-am înscris pe listele persoanelor care solicită să fie filtrate, am așteptat o lună și jumătate. Trebuia să mituim pe cineva ca să nimerim acolo mai repede. Zilnic erau analizate doar 70-80 de cereri maximum”, a menționat Ana, amintindu-și zilele de groază din viața ei.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Un ghetou în mileniul III

Oleksandr și Ana au fost informați că pot circula doar prin unele localități din jur, dar nu mai departe de orașul Manguș. Pentru a se deplasa ei trebuiau să treacă procedura de „filtrare”.

Pentru a ieși din ghetoul creat de Rusia în Donbas în secolul XXI, Oleksandr și Ana s-au pregătit minuțios de procedura de „filtrare”.

„Filtrați” de 3 ori pentru a fugi de „lumea rusă”

Oleksandr susține că din punct de vedere oficial, „filtrarea” are loc pentru a identifica agenții și militarii ucraineni, deghizați în ruși simpli.

„În realitate, este o operațiune de curățare a populației pe principii ideologice. Ei verifică telefoanele, se uită dacă nu ai vizitat website-uri ucrainene, dacă nu ai fotografii suspecte în telefon”, povestește Oleksandr.

El a trecut de 3 ori prin această procedură pentru a fugi de „iadul lumii ruse”.

„Acolo sau te prefaci că gândești ca un Ivan rus sau, nu treci filtrarea”, spune Oleksandr. O altă cale pentru a ieși din Donbas nu există!

Oamenii veneau la centrul de „filtrare” cu copii în brațe, soțiile erau despărțite de soți, civilii erau batjocoriți și bătuți.  

„Unii spun că cei care nu au fost filtrați sunt cazați în centre speciale pentru a fi reeducați, dar nu am văzut asemenea edificii cu ochii mei”, își aduce aminte Oleksandr.   

„Filtrarea” oamenilor în secolul XXI

După prima „filtrare” a urmat cea de a doua – la intrarea în Rusia. Oamenii șopteau între ei, tremurau de frică în fața unei comisii compuse din 4 colaboratori ai FSB-ului.

„Ne-au dat să completăm o anchetă unde trebuia să scriem care este atitudinea noastră față de regimul de la Kiev, față de regimul lui Putin, față de grupul militar Azov și față de operațiunea specială a Rusiei pe teritoriul Ucrainei. Trebuia să scriem ceea ce vor să citească membrii comisiei, eram în mod direct amenințați cu moartea”, își răscolește dureros amintirile Oleksandr, adăugând că a trebuit să inventeze din mers că are rude pe teritoriul Rusiei.

„Dacă din întâmplare spui cuvântul război, riști să ai mari probleme. Acest cuvânt este interzis când este vorba de Ucraina”, a menționat Ana.  

„4 membri ai FSB-ului: de la cel mai bun la cel mai rău”

La toate cele trei proceduri de „filtrare” au participat 4 membri ai FSB-ului – „de la cel mai bun la cel mai rău”, susțin tinerii. Această comisie își bătea joc din oameni și făcea presiuni psihologice foarte mari.

Oleksandr povestește că „cel mai rău agent” certa oamenii pentru că declarau o atitudine neutră față de „operațiunea specială”: „Cum poți să fii atât de nebun și indiferent, acolo au ars casele oamenilor!”.

Următorul care a intrat la comisia de „filtrare” a scris că are o atitudine pozitivă față de „operațiunea specială” și tot a fost certat: „Cum să vezi asta ca fiind ceva pozitiv, te bucuri că ard casele?!”.

Sărmanii oameni se adaptau cum puteau la mofturile și șantajul acestor „comisari” ca din perioada bolșevică doar pentru a fugi din calea războiului și a găsi o bucățică de pâine.

Oleksandrr și Ana relatează că răspunsul corect la întrebarea privind atitudinea față de „operațiunea specială a Rusiei” trebuia să fie următorul: „De mult merita realizată această operațiune”.

Cuplul avea o singură dorință

În clipele grele, când libertatea era departe de ei și trebuiau să se prezinte ca niște ruși simpli, fără viziune și fără interese social-politice, tinerii aveau o singură dorință.

„Visam să ajung acolo unde pot să povestesc omenirii prin ce greutăți trec oamenii din Donbas”, subliniază Oleksandr. El consideră că nici acum nu înțelege cum a reușit să iasă din „iadul lumii ruse”. Ce-i drept, tinerii precizează că au încercat tot timpul să analizeze situația, să nu fie dominați de emoții.

Rostov – Sankt Petersburg – Estonia

După cea de a doua „filtrare”, tinerii au luat trenul spre vama Rusiei cu Estonia. Au fost permanent pe drum, dorindu-și să ajungă într-un stat membru al UE.

„Am aflat de la voluntari că între Rusia și Estonia există un punct pietonal de trece a frontierei. Am ajuns timp de 3 zile până acolo. Ana a trecut, iar eu iarăși am fost oprit pentru a fi filtrat”, povestește Oleksandr.

Statele europene vor fi distruse

Tânărul a fost întrebat de ce părăsește Rusia și a fost „informat” că în cel mai scurt timp UE se va destrăma.

El le-a spus că a rămas fără casă în Mariupol, că nu și-a găsit rudele din Rusia și că merge să-și viziteze rudele din Spania.

„Au analizat toate fotografiile din telefonul meu. Mă întrebau ce am făcut vara trecută, ce pești am prins în lac, pe unde m-am plimbat iarna. Trebuia să demonstrez că sunt un om fără niciun interes, că sunt de fapt, un debil, că nu citesc cărți și ziare. Când mi-au întors telefonul am văzut că ei mi-au examinat fotografiile chiar din anul 2019”, menționează tânărul.

Avioanele și amintirile despre război  

După ce au trecut de ultima „filtrare”, care poate fi comparată cu un purgatoriu pe pământ, tinerii au respirat un aer al libertății. Au ajuns în Estonia, la Tallinn, apoi la Riga. De acolo au luat avionul spre Dublin. Ambii se temeau de avioane, dar mai ales de sunetele lor, care le aduceau aminte de război.   

„La Dublin am dormit în aeroport cum am putut. Apoi, am ajuns cu un alt avion în Gerona și de acolo cu autobuzul în Barcelona. Aici suntem deja a doua noapte unde dormim, în premieră în ultimele luni, pe același pat”, povestește Ana.

Biletul punctului de „filtrare” din Manguș

Ajunși în Spania, tinerii au decis să le povestească cititorilor Libertatea despre atrocitățile Rusiei din Donbas. A fost visul lor care-i consola: să afle omenirea prin ce trec locuitorii Donbasului.

Din când în când ei scot din geantă biletul emis la 2 mai de punctul de „filtrare” a oamenilor din localitatea Manguș de lângă Mariupol și suspină. Dominați de bucuria trecătoare a libertății obținute, tinerii sunt încă foarte triști pentru lumea lor distrusă pentru totdeauna de un stat care a ales să ucidă.

Urmărește-ne pe Google News