EXCLUSIV. Cum arată declaraţia lui Vlad Pascu de recunoaştere a faptelor prin care ar putea obţine o pedeapsă mai mică în dosarul accidentului de lângă 2 Mai

În noaptea de 19 august anul trecut, Vlad Pascu a urcat drogat la volanul unui Mercedes decapotabil şi, conducând cu peste 100 km/h, a intrat cu maşina într-un grup de tineri care mergeau pe jos, dinspre Vama Veche în 2 Mai. 

În urma impactului, trei tineri au fost răniţi, iar doi au murit pe loc. Roberta Dragomir avea 20 de ani, iar Sebastian Olariu, 21 de ani. Ambii erau studenţi la Facultatea de Geografie din Bucureşti. 

Vlad Pascu, care avea 19 ani, a fost arestat preventiv şi trimis în judecată. La primul termen al procesului, avocaţii angajaţi de părinţii lui au depus la dosar o declaraţie, prin care el îşi recunoştea faptele şi cerea să fie judecat în procedura simplificată ce reduce cu o treime limitele pedepselor.

Tatăl lui Pascu a luat declaraţia de la notariat

Codul de Procedură Penală prevede faptul că recunoaşterea faptelor poate fi făcută în sala de judecată, prin ascultarea inculpatului de către instanţă, dar și printr-un înscris autentic, aşa cum s-a procedat în cazul lui Vlad Pascu. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La termenul când documentul a fost depus la dosar, iar instanţa i-a dat cuvântul, Pascu a declarat doar că e de acord cu avocaţii lui, care cereau ca el să fie judecat în procedura simplificată, şi că „susţine cererea, cum a fost depusă în scris”.

Declaraţia lui, de recunoaştere a faptelor, e autentificată de un birou notarial din Medgidia, localitate aflată în apropiere de Penitenciarul Poarta Albă, unde Pascu e în arest preventiv. 

Exemplarul original al declaraţiei, singurul ce poartă semnătura lui Vlad Pascu, a rămas în arhiva biroului notarial. La fel, și unul dintre cele trei duplicate eliberate. Celelalte două i-au fost înmânate lui Mihai-Claudiu Pascu, tatăl lui Vlad Pascu. De la el, unul dintre duplicate a ajuns în posesia avocaţilor, care l-au depus la dosarul de la Judecătoria Mangalia.

Recunoaştere în totalitate, dar nimic despre regret

Recunoaşterea propriu-zisă a faptelor ocupă trei rânduri din declaraţie: „Subsemnatul, Pascu Matei-Vlad (…) declar în condiţiile art. 375 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, că recunosc, în mod expres şi în totalitate faptele reţinute în sarcina mea, aşa cum sunt ele prezentate şi descrise în cuprinsul actului de sesizare al instanţei”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Mai departe, în aceeaşi declaraţie, Pascu cere, ca urmare a recunoaşterii faptelor, „ca judecata în dosarul 4989/254/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Mangalia să aibă loc în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) din Codul de Procedură Penală, doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le contest, şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoanele vătămate”.

Deşi legea nu impune asta, inculpaţii care-şi recunosc faptele declară, în majoritatea cazurilor, şi că le pare rău pentru ce au făcut. Se numeşte „atitudine procesuală de regret”, iar ea contează în stabilirea cuantumului pedepsei, căci recunoaşterea faptelor care „izvorăşte dintr-un regret autentic prezice un risc redus de recidivă”, subliniază judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Vlad Pascu nu a spus că regretă ce a făcut, nici în declaraţia de recunoaştere a faptelor, dar nici în rarele ocazii în care i s-a dat cuvântul, la proces. Judecătoarea Ancuţa Popoviciu a decis ca la ultimul termen, din 23 mai, el să fie adus în sala de judecată, pentru a rosti acolo ultimul cuvânt, ce i se va da înainte de încheierea dezbaterilor.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Ce beneficii vin la pachet cu recunoaşterea faptelor

Vlad Pascu e judecat pentru patru capete de acuzate: ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa substanțelor psihoactive şi părăsirea locului accidentului.

Pentru că și-a recunoscut toate faptele, în cazul în care va fi condamnat, el va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru fiecare infracţiune. 

Astfel, pentru uciderea din culpă a două persoane, Pascu ar putea primi o pedeapsă cuprinsă între 2 ani şi 7 ani de închisoare. Instanța n-ar mai putea dispune suspendarea executării pedepsei, pentru că, la data comiterii accidentului de la 2 Mai, intrase deja în vigoare „Legea Anastasia”.

Dacă va fi găsit vinovat, lui Vlad Pascu i se va adăuga la pedeapsa pentru ucidere din culpă câte o treime din pedepsele pentru celelalte infracțiuni. Pentru că aceste fapte au fost recunoscute, şi aceste pedepse vor fi reduse cu o treime, astfel:  

● pentru vătămarea corporală din culpă – de la 6 luni la 3 ani de închisoare (sau amendă, din care se scade o pătrime);

● conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive – de la 8 luni la 3 ani şi 4 luni de închisoare (sau amendă, din care se scade o pătrime);

● părăsirea locului accidentului – de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni. 

Prin avocaţi, părinţii tinerilor ucişi în accident ceruseră ca Pascu să fie judecat nu pentru ucidere din culpă, ci pentru omor calificat, pedepsit cu detenție pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani, dar judecătoarea Popoviciu a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, pentru că procesul intrase deja în procedura simplificată. 

Cine şi de ce a inventat procedura simplificată

Codul de Procedură Penală prevede că orice inculpat, cu excepţia celor acuzaţi de comiterea unor infracțiuni pedepsite cu detenție pe viață, poate cere judecarea în procedura simplificată, adică numai pe baza probelor adunate de procurori.

Procedura recunoaşterii vinovăţiei a fost introdusă în Codul de Procedură Penală în 2010, prin „Legea micii reforme în justiție din România”, o inițiativă legislativă a Ministerului Justiției, condus la acea vreme de Cătălin Predoiu. 

În expunerea de motive se preciza că introducerea acestei „instituţii noi în etapa judecăţii în primă instanţă (…) răspunde nevoii de eficacitate a judecăţii, contribuind la înlăturarea unor proceduri greoaie şi deseori inutile pentru stabilirea adevărului judiciar și subsumându-se exigenţelor de ordin calitativ ale actului de justiţie”.

Pe lângă această procedură simplificată, inculpaţii mai pot beneficia tot de reducerea cu o treime a pedepselor şi dacă încheie cu procurorul, în cursul urmăririi penale, un acord de recunoaștere a vinovăției. Pot face asta cei acuzaţi de comiterea unor infracțiuni pedepsite cu amendă sau cu închisoarea de cel mult 15 ani.

Ce reguli sunt în alte state europene

Potrivit unui studiu publicat de Facultatea de Drept din Bucureşti, procedura recunoaşterii vinovăţiei a apărut în SUA, la mijlocul secolului al XIX-lea, din nevoia de a scurta durata proceselor, pentru că atunci pe rolul instanţelor era un număr ridicat de cauze penale. În prezent, procedura recunoaşterii vinovăţiei e reglementată în majoritatea statelor europene. 

În Franţa, ea poate fi aplicată doar în cazul infracțiunilor pedepsite cu închisoarea de până la 10 ani. Dar cu toate acestea, conform Codului de procedură penală francez, nu pot beneficia de această procedură cei acuzaţi de omucidere din culpă, vătămare corporală sau agresiune sexuală, dacă pedeapsa e mai mare de 5 ani de închisoare, și nici cei acuzaţi pentru delicte de presă (insultă, defăimare) sau pentru delicte politice.
În Italia, recidiviştii şi cei acuzaţi de prostituţie infantilă, pornografie infantilă sau de violenţă sexuală nu pot beneficia de reducerea pedepselor prin recunoaşterea faptei. Iar pentru infracţiuni de corupţie sau de deturnare de fonduri, admisibilitatea cererii este condiţionată de restituirea integrală a prejudiciului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro