EXCLUSIV | Cum și-a planificat Grupul Iulius tunul imobiliar de la ROMEXPO. Detaliile unei înțelegeri controversate pentru 42 de hectare în nordul Capitalei

Adevăratul beneficiar al “afacerii Romexpo”, prin care statul transferă gratuit terenuri de 300 de milioane de euro către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), este grupul Iulius, patronat de către omul de afaceri Iulian Dascălu, reiese din documentele pe acre ziarul le publică azi. Aici ar urma să fie ridicat cel mai mare complex imobiliar din România, în valoare de 2,87 miliarde de euro.

Unul dintre aceste documente este Raportul privind aprobarea încheierii contractului de asociere între CCIR, Romexpo – firmă deținută de Cameră și Stoneberg SRL – firmă din grupul Iulius.

Acesta nu este contractul final de asociere, ci un document premergător, adoptat de Camera de Comerț în baza discuțiilor anterioare cu Iulius.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Grupul imobiliar spune că nu mai este valabil, Camera de Comerț arată că acest document constituie baza viitoarei colaborări.

Pe baza acestui document, dezvoltatorul imobiliar a depus deja la Primăria Capitalei Planul Urbanistic Zonal pentru viitorul megaproiect.

Cum se făcea împărțirea terenului

Este vorba de împărțirea a 42 de hectare de teren în nordul Bucureștiului, care se află în acest moment în proprietatea privată a statului și administrate prin Regia Autonomă Admnistrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS).

• în raport se menționează că Iulius dorește să cumpere terenul aferent la momentul la care statul îl va scoate la vânzare. Între timp, statul l-a dat gratuit către CCIR
• CCIR are drept de folosință asupra terenului până în anul 2053 printr-un act din anul 2004 al guvernului Năstase.
• grupul Iulius ar fi urmat să participe la licitația pentru teren alături de Camera de Comerț, în încercarea de a valorifica dreptul de preempțiune de care CCIR e foarte probabil să fi beneficiat în cazul în care se organiza o licitație.
• ulterior, cele două părți ar fi urmat să se asocieze pentru un schimb de active
• Iulius urma să păstreze 37 de hectare pentru proiectul său imobiliar, Camera de Comerț s-ar fi ales doar cu 5,6 hectare de teren, zona unde se află pavilionul central al Romexpo și alte câteva construcții în schimbul dreptului de administrare pentru restul terenului
• pentru construcțiile pe care le are pe restul terenului, CCIR urma să primească 3 milioane de euro drept despăgubiri, iar Iulius se obliga să construiască un spațiu subteran de depozitare în valoare de alte două milioane de euro
• pavilionul central al Romexpo urma să fie exploatat în comun astfel încât acesta să aducă anual venituri de minimum 600.000 de euro, adică 50.000 de euro lunar, o sumă absolut derizorie

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Parafarea contractului este anunțată în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial din 31 mai 2019 apare un acord de confirmare a asocierii dintre cele două părți. Nu mai apare nimic despre împărțirea terenurilor, ci se face trimitere la termenii contractului de asociere numărul 2172/20.09.2017.

Contractul în sine nu a fost făcut public de către CCIR sau Iulius, deși este vorba de un teren public, care se acordă gratuit.

Curtea Constituțională judecă legea pe 7 octombrie

Camera de Comerț se prevalează de faptul că este entitate privată atunci când este întrebată de prevederile înțelegerii privind proiectul imobiliar mamut, în valoare de 2,87 miliarde de euro.

Legea prin care sunt transferate gratuit bunurile statului către Camera de Comerț a fost votată la începutul lunii septembrie și a declanșat un adevărat scandal. Aceasta a fost votată de către PSD și PMP, în vreme ce USR și UDMR au atacat-o la Curtea Constituțională.

Aceasta va judeca în data 7 octombrie contestația depusă de cele două partide.

Nici Guvernul nu susține proiectul

Guvernul a spus în punctul de vedere trimis Parlamentului că legea este discriminatorie, nefiind precizate criteriile potrivit cărora terenul trebuie să fie dat în proprietatea Camerei de Comerț și nu altei entități.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Practic, Guvernul spune că este vorba de o încredințare directă, iar legea nu are o aplicabilitate generală, ci acționează doar asupra unei entități.

Concomitent, Guvernul spune că ar putea plăti daune de 300 de milioane de euro. Mai multe entități au făcut cereri de retrocedare pentru terenul cu pricina.

Cât valorează construcțiile și dreptul de administrare

Un alt punct în suspensie îl constituie valoarea posibilelor despăgubiri pe care Camera de Comerț ar urma să le primească, dacă statul decide să scoată la licitație terenul și să nu-l mai acorde direct acesteia.

Și asta din cauză că Romexpo – care este firma Camerei de Comerț – deține construcțiile din zonă, chiar dacă statul are în proprietate terenul.

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, a declarat că dacă statul vrea să “gonească” instituția de acolo, va trebui să plătească “despăgubiri la justa valoare” de 300 de milioane de euro, conform TransilvaniaBusiness.ro.

De asemenea, documentul arată că Romexpo are nevoie de doar 5,6 hectare ca să funcționeze, nu de toată suprafața de 42 de hectare.

Iulius: Contractul nu mai e aplicabil, alte informații “la momentul oportun”

Grupul Iulius susține că acel contract de asociere “nu mai este aplicabil în prezent și nu mai produce efecte” și că alte informații vor fi prezentate “la momentul oportun”.

“De asemenea, întrucât Camera de Comerț și Industrie a României urmează un parcurs de legiferare a statutului terenului, orice alte informații privind proiectul și termenii actualei asocieri vor fi făcute publice după finalizarea acestui demers”.

CCIR: Retragerea dreptului de folosință, echivalentă cu exproprierea

În schimb, Camera de Comerț spune că legea adoptată în septembrie nu face “nimic altceva decât să transfere în proprietatea CCIR terenurile care i-au aparținut acesteia și pe care, în momentul de față, le are în folosință gratuită pentru o perioadă de 49 de ani”.

Camera susține că în 2010, Guvernul a încercat să retragă și dreptul de folosință, dar măsura a fost anulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceasta spune că nici după anul 2053, când expiră dreptul său de folosință, nu va putea fi folosit de stat sau vândut, căci Romexpo are construcții pe acesta, astfel că trebuie o “justă despăgubire”.

CCIR confirmă că Iulius vrea terenul în proprietatea sa

Camera de Comerț susține că acordul de confirmare a asocierii dintre CCIR, Romexpo și firma Stoneberg, semnat în 2019, are ca premisă dreptul de folosință al Camerei asupra zonei.

Instituția confirmă însă că Iulius dorește în continuare proprietatea terenului.

“(…) Stoneberg S.R.L. – parte a Grupului Iulius, în calitate de dezvoltator, declară că își dorește în continuare dezvoltarea pe teren, pe costul și în proprietatea sa exclusive, a unui proiect imobiliar mixt comercial de anvergură care să contribuie la creșterea potențialului zonei (…)”, arată Camera de Comerț în răspunsul trimis.

30.000 de locuri de muncă și venituri în plus pentru Metrorex

Camera susține că proiectul va genera 30.000 de locuri de muncă, 404 milioane de euro la bugetul de stat în perioada de construcție de 5 ani și 345 de milioane de euro la buget în fiecare an de operare. 

Camera precizează că a început demersurile pentru clarificarea situației juridice a terenului încă din anul 2015. RAAPPS i-ar fi transmis că “dreptul său de dispoziție este limitat” și că acordul ar trebui solicitat Ministerului Finanțelor.

Acesta nu ar fi formulat până acum vreun răspuns către CCIR. Organizația arată că nici RAAPPS, nici vreo altă instituție de stat nu a demarat până acum vreo licitație privind terenul. Astfel, doar proiectul său de asociere cu Iulius ar rămâne viabil pentru dezvoltarea zonei.

“Alternativa la situația actuală, în care CCIR nu poate valorifica potențialul de dezvoltare al terenului pe baza dreptului de folosință – cu valabilitate cel puțin încă 33 de ani, o reprezintă Proiectul de dezvoltare propus de CCIR, care se poate implementa potrivit proiectului de lege adoptat de Parlamentul României”, conchide Camera de Comerț.

Urmărește-ne pe Google News