ComenteazăCe arată Programul de Guvernare
Potrivit Programului de Guvernare al Cabinetului Tudose, începând cu 1 ianuarie 2018, salarium minim brut ar trebui să ajungă la 2.000 de lei, pensia minimă ar urca de la 520 la 640 de lei, medicii nu vor mai avea impozit pe venit de 16%, contribuțiile sociale vor scădea de la 39,25% la 35%, iar impozitul pe venit de la 16% la 10%.
De asemenea, tinerii ar trebui să acceseze credite de maximum 40.000 de lei garantate în proporție de 80% de către stat, impozitul pe terenul agricol lucrat ar urma să fie eliminat, ca și cel de 5% pe dividende. Numărul taxelor nu ar trebui să fie mai mare de 50, iar pentru populație nu ar trebui să fie mai multe de 10.
Întreprinderile mici și mijlocii nu vor avea de completat decât 5 formulare pe an, iar statul va înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. Managementul instituțiilor publice se va face numai pe bază de profesionalism, iar șefii acestora vor fi selectați pe bază de proiecte. Achizițiile de medicamente nu se vor face decât în sistem centralizat.
Dacă vi se pare că sună a țară de poveste, ei bine, sindicaliștii și economiștii nu sunt de aceeași părere.
Măsuri la care deja s-a renunțat
Deja Guvernul a renunțat la o serie de măsuri prevăzute în propriul Program de Guvernare. Premierul Mihai Tudose a anunțat deja în vară că putem trece la ”discutate și uitate” taxa de solidaritate și impozitul pe cifra de afaceri.
Aceasta din urmă a reapărut, însă, la nivel european, la inițiativa Franței, care dorește o taxă pe cifra de afaceri a giganților IT, de genul Google, Facebook, Apple sau Uber, după ce s-a constatat că aceștia nu prea plătesc taxe prin Uniunea Europeană.
De asemenea, scăderea TVA de la 19% la 10%, prevăzută în programul Cabinetului Grindeanu a fost amânată pentru 1 ianuarie 2019, conform programului Cabinetului Tudose.
În fine, statul a mai renunțat și la impozitul pe venitul global, care nu poate fi aplicat din cauza infrastructurii precare a Fiscului.
De asemenea, nici eliminarea impozitului pe venit pentru medici nu va avea loc, iar Executivul a renunțat și la eliminarea impozitului de 5% pe dividende din cauza lipsei de bani la buget.
A fost reintrodusă, însă, supraacciza de 7 eurocenți pe litrul de carburant, care a făcut ca benzina și motorina să treacă de 5 lei pe litru.
Pentru ce trebuie să ne pregătim
Pe de altă parte, trebuie să ne pregătim de o avalanșă de modificări fiscale. Cea mai spinoasă problemă o constituie trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, care ar urma să fie aplicată tot de la 1 ianuarie 2018, după cum a declarat Olguța Vasilescu, ministrul Muncii.
Numai că sindicatele se împotrivesc. Legea salarizării bugetare prevede majorarea cu 25% a salariilor de la 1 ianuarie, iar trecerea contribuțiilor la angajat va însemna practic doar o majorare de 4-5%.
Dincolo, Guvernul este și el constrâns: dacă nu operează trecerea contribuțiilor, iar salariile bugetare cresc cu 25% pe net, atunci nu se va mai putea încadra în deficitul bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), prevăzut în tratatele europene.
De altfel, sindicaliștii acuză deja Guvernul de șantaj. Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, a spus că s-a încercat un șantaj la adresa părții sindicale, în sensul că ”dacă nu doresc transferul contribuțiilor, vor anula Legea salarizării unice”.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat la rândul său că Legea salarizării unitare nu poate fi aplicată fără trecerea contribuțiilor la angajat.
Salarii mai mici?
Liderul Cartel Alfa a mai spus că, potrivit calculelor, ”sunt aproape 100.000 de salariați cărora veniturile, de la 1 ianuarie 2018, li se vor micșora”.
Dar nu numai la stat ar fi probleme, căci există riscul ca salariile să scadă cu 20% în mediul privat, mai ales în cazul în care firmele nu cresc salariile brute cu diferența. Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor, a declarat însă că firmele vor fi obligate prin lege să majoreze salariile din privat.
Trecerea contribuțiilor la salariat va duce și la impozite mai mari pentru alți 600.000 de români, adică cei care au PFA, cabinete notariale, avocați, cei care lucrează pe drepturi de autor sau sunt fermieri.
Potrivit Blocului Național Sindical (BNS), România ar fi singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile vor fi achitate exclusiv de către salariați. Mai mult, eliminarea contribuțiilor angajatorilor ar duce și la rămânerea fără finanțare a bugetului asigurărilor de șomaj, a asigurărilor în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale. De asemenea, vor dispărea și contribuțiile angajatorilor pentru condiții deosebite de muncă, ceea ce mai departe va duce la dispariția beneficiilor pentru aceste munci grele.
Concomitent, în aceste zile, salariații din domeniul penitenciar și cei de la Ambulanță cer și ei salarii mai mari, iar sindicaliștii de la metrou amenință cu greva generală din cauză că expiră contractul colectiv de muncă.
Contul separat de TVA
Contul separat de TVA este o altă sperietoare, dar de astă dată pentru firme. Mai exact, contul de TVA este opționat de la 1 octombrie, dar va fi obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Măsura a fost aspru criticată de către mediul de afaceri. ”Practic, Guvernul își face un buffer de 19% din banii firmelor”, a declarat, pentru Libertatea, consultantul fiscal Adrian Bența. Pe înțelesul tuturor: statul își bagă mâinile în banii firmelor private.
Ce taxe apar din 2018
De asemenea, autoritățile discută în aceste zile despre introducerea unei noi taxe auto, după ce actuala a fost eliminată la finele anului trecut. Ministerul Mediului lucrează, în prezent, la o nouă variantă de taxă auto, care va fi aplicată maşinilor ce vor fi înmatriculate în România, indiferent dacă sunt fabricate în ţara noastră sau sunt aduse din străinătate.
”Consider că nu trebuie să punem o taxă la taxă de primă înmatriculare, adică este ca şi cum gândim înainte, în viitor, punem căruţa înaintea boilor, în sensul că noi trebuie să ştim, în momentul în care gândeşti o astfel de taxă, să te gândeşti cât circulă ea (maşina – n.r.), deci care este rulajul ei într-o anumită perioadă, astfel încât să poţi să-i faci determinarea de astfel de emisii.
Şi atunci o să ţinem cont de trei criterii: de capacitatea cilindrică, cea la care astăzi de fapt este impozitată orice maşină, şi este un impozit la taxe şi impozite locale, norma de poluare – al doilea criteriu, şi al treilea, emisiile pe care le dă fiecare autovehicul”, a declarat de curând Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului.
Băncile, vizate de stat
Nici băncile nu scapă de stat. De la 1 ianuarie va intra în vigoare o prevedere care spune că cesiunea de creanțe va fi deductibilă doar în proporție de 30% din valoarea sumei. Adică băncile care își vând creditele neperformante nu vor putea să își deducă aceste creanțe din impozite.
Măsura vine după ce Fiscul a controlat deja în ultimele luni mai multe bănci, între care BCR, și a anunțat că 31 de bănci din România nu plătesc impozit pe profit.
Ce nu se poate aplica
O altă măsură prevăzută în Programul de Guvernare este suprataxarea profiturilor la petrol și gaze.
”În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că o reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”, arată Programul de Guvernare.
Dar aceasta necesită modificarea legii redevențelor, iar un proiect în acest sens nu a fost pus în dezbatere publică. Mai mult, adoptarea până la finele anului în Parlament nu poate avea loc deoarece nu mai este timp, chiar dacă premierul Mihai Tudose amenința de curând companiile petroliere că statul va majora redevențele.
Specialiștii ne avertizează, însă, să fim atenți la Guvern. ”În fiecare din ultimii ani au fost mereu ordonanțe de modificare a Codului Fiscal. Am intrat într-un cerc vicios”, conchide Adrian Bența.