Deși Curtea de Apel București i-a respins cererea de anulare a ordinului prin care lui Daniel Moldoveanu i s-a retras titlul de doctor, Înalta Curte a considerat că CNATDCU nu poate analiza teze de doctorat plagiate înainte de anul înființării, adică 2016, deoarece legea nu poate retroactiva. Aplicată la scară largă, această decizia a Înaltei Curți va face imposibilă anularea oricărei teze de doctorat plagiate înainte de înființarea CNATDCU în anul 2016.

Din data de 3 decembrie 2013, Daniel Andrei Moldoveanu este doctor în științe militare al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul (ANIMV), cu teza de doctorat intitulată „Către un model de comunitate de informaţii”.

Ordinul de atribuire a titlului de doctor

Pe data de 24 februarie 2020, Ministerul Educației i-a retras lui Daniel Andrei Moldoveanu titlul de doctor, prin Ordinul nr. 3316, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a admis o sesizare împotriva lucrării acestuia, suspectă de plagiat.

Ordinul de retragere a titlului de doctor

Daniel Moldoveanu s-a plâns instanței pe data de 19 octombrie 2020, într-o acțiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva Ministerului Educației și CNATDCU.

Curtea de Apel București i-a respins lui Daniel Moldoveanu, pe fond, cererea de anulare a ordinului de retragere a titlului de doctor (dosar 5831/2/2020), hotărâre pe care acesta a atacat-o cu recurs la Înalta Curte.

Pe data de 3 aprilie 2024, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză fostului consilier prezidențial:

  • „Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Moldoveanu Daniel Andrei împotriva sentinţei nr. 674 din 29 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Casează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând:
  • Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Moldoveanu Daniel Andrei. Anulează Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3316/24.02.2020.
  • Menţine sentinţa în ceea ce priveşte respingerea celorlalte petite, ca neîntemeiate.
  • Obligă intimatul-pârât Ministerul Educaţiei la plata către recurentul reclamant a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 453 alin. (2) Cod procedură civilă. Definitivă”, se arată în minuta ÎCCJ.

În urma acestei decizii, societatea de avocatură care l-a reprezentat pe Daniel Moldoveanu a emis un comunicat în care consemnează victoria, fără a da detalii cu privire la client.

Puținele informații care identifică speța sunt numele pârâților, anul obținerii titlului de doctor și anul retragerii acestuia.

Însă din coroborarea datelor de pe portalul instanțelor de judecată cu informațiile de pe site-ul Ministerului Educației rezultă că reclamantul este Daniel Andrei Moldoveanu.

Iată ordinele de atribuire, respectiv de retragere a titlului de doctor emise pe numele fostului consilier prezidențial, puse „în oglindă”.

„Prin decizia sa, ÎCCJ recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de obținerea titlului de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. (…) În motivare, instanța supremă a subliniat că titlul științific de doctor, odată intrat în circuitul civil, produce efecte în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale”, se arată în comunicatul societății de avocatură, citat de Juridice.ro.

Daniel Moldoveanu a plagiat 10.442 de cuvinte în teza de doctorat

Libertatea.ro a consultat motivarea Curții de Apel București nr. 674/2022 din data de 29 martie 2022, pentru afla detalii cu privire la litigiul dintre Daniel Andrei Moldoveanu și Ministerul Educației.

O informație relevantă din cuprinsul documentului citat este aceea că nu CNATDCU sau Ministerul Educației au constatat că teza de doctorat a fostului consilier prezidențial are probleme, ci chiar doi experți de la Academia Națională de Informații, așa cum reiese din paragrafele pe care le prezentăm în continuare:

„Prin raportul de analiză din data de 21.01.2019, conf. univ. dr. (…) (expert) și CSIII (…) (expert) din cadrul Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul», numiți membri ai Comisiei de analiză prin decizia rectorului nr. 23726/16.01.2019, în vederea analizării tehnice a tezei de doctorat, au constatat următoarele:

1. Coeficientul de similitudine 1 (procent al documentelor analizate care au fost identificate în alte surse, excluzând fragmente găsite în baza de date cu Acte Legale) este de 23,3%;

2. Coeficientul de similitudine 2 (Numărul de procente al documentelor analizate găsite în alte rsurse, exceptând fragmentele găsite în baza de date cu Acte Legale – numai fragmentele mai mari de 25 de cuvinte sunt luate în considerație) este de 3,2%.

În urma analizei tehnice efectuate pornind de la rapoartele de similitudine generate de platforma www.sistemantiplagiat.ro (folosindu-se, pentru verificare, forma fizică a tezei de doctorat) au constatat următoarele aspecte:

a) unele surse conduceau către adrese web care nu pot fi accesate din Rețeaua Locală Internet sau pentru care nu se poate stabili data postării (de ex., scribd.com)

b) unele surse identificate ca având texte similare cu teza au fost postate după data susținerii tezei.

Referitor la celelalte situații de similitudine identificate în lucrarea de doctorat analizată, au constatat preluarea parțială din textul sursă fără citarea sursei și menționarea autorului a unui număr de 10.442 cuvinte (prezentarea detaliată a textului în tabelul alăturat).

În cuprinsul tabelului sunt menționate paragrafele preluate fără citare și nemenționate în bibliografie, numărul de cuvinte, titlul operei, autorul și anul publicării sau postării (filele 112-130)”, se arată în documentul citat.

Apărarea lui Moldoveanu: „Întreaga procedură a fost ocultă”

Avocații lui Daniel Moldoveanu au criticat ordinul de retragere a titlului de doctor emis de Ministerul Educației, invocând mai multe aspecte teoretice și de procedură.

Iată extrasele relevante din concluziile apărării cu privire la fostul consilier prezidențial, din expozitivul motivării hotărârii 674/2022 a Curții de Apel București:

  • „Procedura de comunicare a documentelor esenţiale din procedura de analiză a sesizării îndreptată împotriva tezei de doctorat este necesară pentru respectarea dreptului la apărare al autorului tezei de doctorat, principiu fundamental prevăzut de art. 24 din Constituţia României.
  • Niciunul dintre aceste documente nu a fost comunicat subsemnatului, existând, astfel, o încălcare flagrantă a principiului contradictorialităţii şi dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţia României.
  • Desfăşurarea întregii proceduri de soluţionare a sesizării s-a derulat fără ştirea sa, deşi există o obligaţie clară de informare a autorului tezei de doctorat. Nu și-a putut exercita dreptul la apărare prin formularea căilor de atac specifice.
  • Mai mult, a fost pus în faţa faptului împlinit din moment ce a aflat de Decizie abia prin dobândirea calităţii de pârât în acţiunea în anularea diplomei promovată de SRI – Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul, fiind evident că întreaga procedură a fost una ocultă.
  • În cadrul raportului de lucru al comisiei consemnat în Procesul-verbal încheiat la data de 29.11.2019, motivarea propunerii de retragere a titlului de doctor este complet inexistentă, reţinându-se doar că: «Potrivit concluziilor reieşite din documentele prezentate şi constatării noastre, se confirmă suspiciunile de plagiat cu privire la teza de doctorat».
  • Nu se arată nici care au fost metodele/regulile de investigare utilizate pentru a ajunge la această concluzie şi nu este indicat niciun alt argument care să confirme că a fost realizată o analiză şi evaluare a tezei de doctorat şi că nu a fost luată o decizie subiectivă şi arbitrară.
  • Nu sunt indicate în concret care sunt textele preluate fără indicarea autorului şi nici în ce a constat preluarea – singura referinţă fiind la un număr de cuvinte pretins plagiate, iar nu la fraze, paragrafe etc. Practic, din niciun document accesibil reclamantului nu reiese o analiză calitativă a lucrării care să justifice propunerea de retragere a titlului de doctor”, reține instanța de fond în expozitivul motivării.

În fața instanței de fond, apoi în recurs, apărarea lui Daniel Moldoveanu a mizat pe un artificiu juridic menit să golească de conținut concluziile Ministerului Educației și ale CNATDCU fără a se pune problema în cadrul dezbaterilor dacă fostul consilier prezidențial a plagiat sau nu.

Pe scurt, avocații lui Daniel Moldoveanu au susținut că la data susținerii tezei de doctorat (în 2013), criteriile de apreciere în baza cărora CNATDCU a constatat plagiatul și regulamentul de funcționare al acestui organism (din 2016) nu erau în vigoare, astfel că lucrarea ar fi perfect valabilă.

  • „Niciunul dintre aceste ordine nu era în vigoare la data de 03.12.2013 când a obținut titlul de doctor. Analiza unei teze de doctorat elaborate în anul 2013 prin prisma unor criterii de apreciere şi evaluare aprobate în anul 2016 încalcă cu evidenţă principiul neretroactivităţii legii civile şi principiul securităţii raporturilor civile.
  • Problematica încălcării principiului neretroactivităţii a fost deja analizată şi tranşată într-o decizie de referinţă a Curţii de Apel Bucureşti pronunţată chiar într-o speţă cu acelaşi obiect ca prezenta cauză, astfel:
  • Curtea reţine că se vor aplica dispoziţiile de drept comun, respectiv art. 6 alin. (1) din Codul civil «Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă».
  • Curtea reţine că principiului neretroactivităţii legii este regula juridică potrivit căreia o lege civilă se aplică numai situaţiilor ivite după intrarea ei în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare acestei date sau tempus regit actum.
  • Noua lege nu poate afecta situaţiile juridice definitiv formate (constituite, modificate sau stinse) şi nici efectele produse de acestea înainte de intrarea sa în vigoare.
  • Astfel, Curtea reţine că criteriile de apreciere stabilite de Ordinul Ministerului Educației nr. 3482/2016, în baza căror s-a făcut aprecierea tezei în discuţie în cauza de faţă, nu erau în vigoare la data la care reclamantului i-a fost acordat titlul de doctor, rezultând astfel că verificarea respectării standardelor de calitate sau de etică profesională a tezei de doctorat trebuia să fie realizată prin prisma normelor şi criteriilor în vigoare în anul 2011, respectiv dispoziţiile Legii nr. 1/2011 în vigoare la momentul acordării titlului de «doctor».
  • Prin urmare, analizarea conformităţii tezei de doctorat prin prisma unor criterii adoptate ulterior acordării titlului de doctor reprezintă o gravă încălcare a principiului neretroactivităţii. Aşadar, solicităm instanţei de judecată să constate nelegalitatea actelor administrative şi prin prisma încălcării principiului neretroactivităţii”, au susținut avocații.

Efectele deciziei Înaltei Curți pentru tezele plagiate înainte de 2016

Curtea de Apel București a respins argumentația avocaților lui Daniel Moldoveanu cu următoarea motivare: „Emiterea ordinului prin care se atribuie titlul de doctor nu are ca efect intrarea actului administrativ în circuitul civil şi producerea de efecte juridice. Prin cererea formulată, reclamantul nu a invocat și dovedit producerea unor astfel de efecte, în cadrul unor raporturi juridice distincte. Prin urmare, susținerile reclamantului sub acest aspect nu pot fi reținute. Având în vedere aceste considerente, Curtea va respinge acțiunea, ca neîntemeiată”.

În recurs, magistrații Veronica Dumitrache (președinte), Ramona Maria Gliga și Ionel Florea au admis acțiunea lui Daniel Moldoveanu tocmai sub aspectul acesta, al neretroactivității legii. 

Aplicată la scară largă, această decizia a Înaltei Curți va face imposibilă anularea oricărei teze de doctorat plagiate înainte de înființarea CNATDCU în anul 2016.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News