Opinia publică din Rusia este majoritară în a considera că „Vestul provoacă”, dar nu la fel de concentrată în părerea că Ucraina este un adversar nativ al lor, arată o cercetare din noiembrie 2021. Datele sunt rezultatul unui proiect comun al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) și al organizației neguvernamentale ruse de cercetare Levada Center.
Levada este o instituție neagreată de Kremlin, iar liderul său, sociologul Denis Volkov, a fost declarat de către regimul lui Vladimir Putin „agent străin”.
Întrebarea: Pentru ucraineni – „Cum vă raportați, în general, la Rusia?”, iar pentru ruși – „Cum vă raportați, în general, la Ucraina?”.
Peste 40% dintre ruși și ucraineni se apreciază reciproc
În Ucraina, în noiembrie 2021, 39% dintre ucraineni au avut o atitudine bună sau foarte bună față de Rusia; aproximativ 47% au avut o atitudine proastă sau foarte proastă, 12% nu au avut o opinie.
Față de februarie 2021 se constată o deteriorare a atitudinilor față de Rusia. Probabil că acest lucru este efectul escaladării de către Rusia a situației de la granițele Ucrainei, crede sociologul Denis Volkov.
În Rusia, în aceeași perioadă: 45% din populație relaționează bine sau foarte bine cu Ucraina, 43% – rău sau foarte rău, 12% nu au o opinie. Față de februarie 2021, atitudinea s-a înrăutățit, deoarece în februarie, 54% dintre ruși aveau o atitudine bună față de Ucraina.
Atitudinea ucrainenilor față de Rusia depinde în mod semnificativ de regiunea în care locuiesc respondenții:
- În vest, doar 26% au o atitudine pozitivă față de Rusia
- În centru – 35%
- În sud – 49%
- În est – 52%
Donbas și Donețk, zonele din Ucraina locuite preponderent de etnici ruși, sunt în est, iar spre sud este Crimeea, aflată sub ocupație rusă.
Disparitatea geografică se păstrează, logic, și în privința sentimentului negativ. Cei mai mulți dintre cei care au o atitudine negativă față de Rusia sunt concentrați în regiunea de vest (61%), cei mai puțini dintre ei sunt în regiunea de est (30%).
Alte două întrebări au fost:
- „Cum vă raportați față de ruși (rezidenții din Rusia) acum?”
- „Cum vă raportați față de conducerea Rusiei actuale?”
În cazul ambelor întrebări se observă o tendință similară: respondenții au în mare parte o atitudine bună față de populația statului vecin și, în același timp, mai mult proastă față de conducerea statului vecin.
Aproape toți (95%) respondenții ucraineni, care au, în general, o atitudine bună față de Rusia, au o atitudine bună față de rușii care locuiesc în Rusia. În același timp, doar 29% dintre aceștia au o relație bună cu conducerea rusă. În același timp, dintre respondenții ucraineni care au în general o atitudine proastă față de Rusia, 95% au o atitudine proastă față de conducerea rusă, dar, în același timp, 59% au o atitudine bună față de rușii care locuiesc în Rusia.
În același timp, în Rusia, atitudinea față de conducerea Ucrainei și a locuitorilor ucraineni din Ucraina este oarecum mai bună decât cea simetrică din Ucraina, la adresa vecinilor.
76% dintre ucraineni cred că rușii obișnuiți nu au nicio influență asupra a ce decide Putin
Cât de „încuscrite” sunt cele două populații? Și cum percep ele această înrudire?
La întrebarea „Aveți rude apropiate în Rusia?”, 43% dintre ucraineni au răspuns că au rude apropiate în Rusia. Se adaugă alți 14% cu rude în Rusia, dar care au spus că nu îi consideră apropiați.
Proporția respondenților care au astfel de rude crește de la 33% în vest la 53% în est. Dar chiar și în vestul mai occidentalizat al Ucrainei rezultă că 1 din 3 locuitori are rude în Rusia.
Cei care au rude au o atitudine mai bună față de Rusia în general, aceasta este o observație comună, pe care sondajele de opinie o confirmă.
Majoritatea ucrainenilor (76% în general, 73-77%, în funcție de regiune) consideră că locuitorii obișnuiți ai Rusiei nu au nicio influență asupra politicii conducerii ruse.
Sondajele arată o puternică respingere ruso-ucraineană a unirii
Ca fostă parte a URSS, Ucraina a avut mereu o temă socială din nevoia de independență față de Rusia, fostul centru al imperiului. Răspunsurile cetățenilor la întrebarea „Ce ați dori să vedeți în relațiile Ucrainei cu Rusia?” reflectă această preocupare.
88% spun că Ucraina ar trebui să fie independentă de Rusia. Este o cifră aproape imuabilă, indiferentă la amenințarea războiului. 88% arăta „acul sondajelor” și în februarie 2021. Acest indicator a rămas practic neschimbat din 2014.
Numărul celor care doresc granițe închise cu Rusia este de 39%. Unificarea într-un singur stat ar fi dorită doar de 6% dintre ucraineni.
Dincolo, în Rusia, față de februarie 2021, ponderea celor care doresc să închidă granițele cu Ucraina a rămas practic neschimbată: a fost 23%, a devenit 24%. Dar a scăzut ponderea rușilor care nu doresc să aibă vize și frontiere între cele două state: a fost 57%, a devenit 51%. Numărul rușilor care doresc să se unească într-un singur stat cu ucrainenii nu s-a schimbat: 18% acum și 17% înainte.
Jumătate dintre ucraineni spun că sunt pregătiți să reziste activ
Un sondaj oferit de KIIS, în perioada 2-11 noiembrie 2021, ne oferă alte date importante.
Jumătate dintre ucraineni sunt pregătiți să reziste activ intervenției ruse, în timp ce o treime declară că sunt gata să participe cu arma în mână.
50,2% dintre ucraineni sunt pregătiți să reziste activ, implicați, invaziei ruse, după cum urmează:
- Cam 30% dintre aceștia sunt pregătiți să participe efectiv la luptă.
- Aproximativ 20% sunt pregătiți să reziste participând la acțiuni de rezistență civilă.
Cealaltă jumătate susține că va alege pasivitatea.
Pe dimensiunea regională, dorința de a rezista variază de la 60,5% în vest, la 37,2% în estul țării; iar disponibilitatea de a oferi rezistență armată baleiază de la 39,7% în vest, la 25,6% în est.
Doar 1 din 10 ucraineni vrea să fugă în străinătate
KIIS notează că în septembrie 2015, la anteriorul conflict cu Rusia, din estul Ucrainei, a fost realizat un sondaj similar privind metodele de rezistență la invadatori sau ocupanți. Atunci, 23,8% dintre respondenți au răspuns că ar oferi rezistență armată, iar 28,6%, că ar participa la rezistența civilă. Declarațiile de intenție de astăzi arată o creștere a numărului celor care susțin că ar lupta cu arma.
În noiembrie 2021, mai puțin de un sfert din populație afirma că se va teme atât de mult de război, încât va încerca să plece.
Ca răspuns la întrebarea „în cazul unei intervenții armate a Rusiei în orașul sau satul dumneavoastră, ați recurge la vreo acțiune și, dacă da, la care?”, 14,8% dintre respondenți și-au declarat intențiile de a pleca într-o regiune mai sigură în cazul agresiunii ruse, 9,3% ar pleca în străinătate.