Lagărul Auschwitz din Polonia a fost, de Ziua Națională a României, un obiectiv turistic aflat pe harta a sute de români care au venit cu mic cu mare să-l viziteze

Fără să-și dorească să marcheze în vreun fel uciderea în masă de către naziști a peste un milion de oameni – evrei, țigani, polonezi și ruși -, ci doar să schimbe puțin aerul, peste 100 de români au profitat de minivacanța de patru zile și au dat o fugă la…lagărele de la Auschwitz. În spatele zidurilor din cărămidă roșie ridicate în suburbiile orașului Oswiecim (n.r. Auschwitz este numele pe care naziștii l-au dat în germană), turiștii s-au făcut părtași la suferințele îndurate în urmă cu 72 de ani de bieții oameni. Au văzut, impresionați, munți de păr uman, mormane uriașe de cănuțe din metal ce au aparținut copiilor uciși prin gazare, ce a mai rămas din hainele oamenilor închiși acolo, dar și locuri sumbre în care au fost ținuți milioane de ”prizonieri” luați de Germania nazistă anihilați treptat prin înfometare, muncă silnică și boli.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

”La ora la care militarii români treceau pe sub Arcul de Triumf, noi vizitam Auschwitz-ul. Pășeam pe culoarele istoriei negre scrise de Germania nazistă. Apoi, pe internet, am văzut și noi parada militară de acasă, așa că nu am ratat prea multe. A fost o experiență de neuitat, impresionantă”, ne-a povestit Mădălina, unul  dintre sutele de români care au dat tradiționala fasole cu ciolan făcută la cazan de Ziua Națională a României pe o excursie cu un obiectiv sumbru, care impresionează chiar și după atâția zeci de ani de la ororile consumate acolo.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Românii au petrecut în decor hibernal, cu mâncare poloneză și muzică românească

Spre seară, după ce au lăsat în urmă infernul de la Auschwitz, turiștii români au dat startul petrecerii de Ziua Națională a României. Totul s-a derulat însă departe de casă, în Zakopane, din Munții Tatra, perla stațiunilor montane poloneze. Un fel de Poiana Brașov de-a noastră unde, în decor hibernal, s-au delectat cu mâncăruri și băuturi tradiționale locale, dar asezonate cu muzică populară românească ascultată la telefoanele mobile din dotare. Nu au ratat o plimbare cu șareta trasă de cal, un soi de tur al stațiunii, pentru care au plătit 100 de zloți (n.r. 100 de lei).

 
 

Urmărește-ne pe Google News