Comentează”Sunt foarte bucuroasă că s-a făcut în România (transplant pulmonar – n.r.). Mi-am dorit mult să se facă în România, chiar dacă nu se făcea la «Sfânta Maria», pentru că nu se poate ca în domeniul medical să rămânem în urmă și nu avem motive să rămânem în urmă”, și-a început povestea medicul Laura Popa.
Echipa medicală s-a pregătit trei ani la Hanovra
Echipa medicală s-a pregătit trei ani la Hanovra și abia aștepta să trăiască ziua în care să poată arăta lumii ceea ce au învățat în clinica din Germania
”Echipa s-a pregătit de trei ani la Hanovra, toată lumea s-a școlit în Universitatea din Hanovra, iar eu sunt foarte bucuroasă că am o echipă de terapie intensivă și de anestezie deosebită. Și cu medici, și cu asistente de anestezie terapie intensivă, fără de care nu ar fi fost posibilă îngrijirea și efectuarea acestei operații. Echipa a fost complexă, nu numai anesteziști și chirurgi. Există chirurgi de diverse specialități, pneumologi. Există o adevărată armată. Totdeauna în activitatea de transplant au fost implicate foarte multe specialități și foarte mulți oameni”, a mai spus șeful Secției ATI.
”Chirurgul român Igor Tudorache, de la Hanovra, este un om cu totul special”
Despre chirurgul român Igor Tudorache, cel care conduce transplantul pulmonar la Hanovra și care a susținut continuu echipa medicală de la Spitalul ”Sfânta Maria” pentru realizarea acestei operații în București, medicul Laura Popa are numai cuvinte de laudă.
”Doctorul Igor Tudorache este un om cu totul special. Îl știu de când era rezident în România. Între anestezist și chirurg, totdeauna există o relație de colaborare și de încredere. Trebuie să recunosc că poate nu m-aș fi încumetat dacă nu era vorba despre chirurgul Igor Tudorache, pe care îl cunosc profesional. Este un om extrem de onest, extrem de modest și extrem de participativ la tot ceea ce am făcut noi în pregătirea noastră. Deci, am foarte multă încredere să fac ceea ce am făcut noi, în pregătirea noastră, Deci și eu și echipa noastră avem mare încredere în doctorul Igor Tudorache”, mai spune medicul Laura Popa.
Eforturile pentru realizarea transplanturilor pulmonare sunt în primul rând ale managerului Narcis Copcă
Pregătirea specialiștilor pentru realizarea transplantului a durat trei ani. A fost o pregătire extrem de intensă, iar echipa medicală recunoaște meritul managerului Narcis Copcă, care, prin eforturi mari, i-a împins să facă și transplant de ficat și de plămân.
”Pot spune că eram pregătiți și în 2016, dar am continuat pregătirea. Deci, a fost o pregătire extrem de intensă, iar managerul Narcis Copcă a făcut niște eforturi extraordinare și ne-a împins spre acest proiect. Este meritul lui pentru ce s-a întâmplat și în transplantul de ficat, și în transpantul de plămân. Este un om extrem de tenace, de receptiv la ceea ce au nevoie medicii în activitate lor de zi cu zi”, a adăugat Laura Popa.
În ziua primului transplant de plămân din România, toată echipa medicală a venit la spital cu multe ore îninte
Atunci când a venit ziua mult așteptată, 18 aprilie, toată echipa medicală a fost așa de emoționată încât a venit la spital cu multe ore înainte.
”Când s-a decis că vom face transplant, au fost emoții. Nu există o activitate medicală fără emoții, decât dacă nu conștientizezi că orice act medical înseamnă un risc. Am fost impresionată că toate colegele mele, toate, și asistentele mele, au fost la spital cu ore înainte ca să pregătim sala, pentru că pregătirea unei săli pentru o astfel de intervenție durează între o oră și jumătate și două, iar apoi pregătirea bolnavului, cu tot ceea ce înseamă monitorizare invazivă, durează o oră și jumătate, două. Pentru mine, a fost un lucru extraordinar că oamenii au venit mulți, din proprie inițiativă și au fost foarte fericiți după acest act medical. Apoi, au fost asistentele mele de anestezie, care a doua zi, când au venit și au văzut pacientul detubat, au plâns”, a continuat medicul.
Despre evoluția pacienților operați, șeful Secției ATI a spus că este bună.
”Primul pacient (36 de ani), la trei săptămâni de la operație, a fost dus pe secție, chiar azi. Putea pleca de două trei zile, dar am preferat să-i facem bronhoscopia la ATI. Azi a fost transferat în rezerva de transplant. Se plimbă însoțit de asistentă.
Al doilea pacient (47 ani), are o săptămână de la operație, este încă în Terapie Intensivă. Se alimentează, se plimbă. Face kinetoterapie, pentru că, de luni de zile, acești pacienți nu au părăsit patul. Acum se simt cu un grad de independență, ceea ce este mare lucru”, a adăugat medicul Laura Popa.
Șefa Secției ATI a preciza că ceea ce este mai dificil la transplantul de plămân este ventilația mecanică, după ce pacientului i-a fost prelevat primul plămân și rămâne pe un plămân care nu este sănătos.
În cazul celui de-al doilea pacient operat, echipa de la Spitalul ”Sfânta Maria” a făcut, în premieră, și prelevarea plămânilor.
”Parte a echipei a făcut prelevare singură. În transplant, operația începe cu plămânul drept, apoi plămânul stâng. Cel mai important moment este detubarea, primul pacient, la șase ore de la operație, următorul, la 24 de ore”, a adăugat șeful Secției ATI.
Primul pacient cu transplant pulmonar va fi transferat, probabil, săptămâna viitoare la Spitalul Colentina, unde va fi supravegheat de pneumolog și unde va face reabilitare fizică și respiratorie. Aproape că învață să respire, pentru că, după ani de boală, unii pacienți nu mai știu să respire. Și la Spitalul ”Sfânta Maria” au avut un kinetoterapeut care s-a ocupat de ei.
Pacienții cu probleme pulmonare nu vor veni direct la Spitalul ”Sfânta Maria”
Un pacient cu probleme pulmonare merge mai întâi la medicul de familie, acesta îl trimite la pneumologul de care aparține, care va face investigații, după care va fi trimis la medicii implicați în transplantul pulmonar. Acesta va anunța că pacientul este eligibil și va fi inclus pe lista de așteptare, după investigații specifice.
”Nu vii direct în centrul de transplant pentru transplant. Cât ești pe lista de așteptare, dacă starea de sănătate se agravează, treci pe urgență. Nu este coadă ca la alimentară, la care te așezi la rând și aștepți să ajungi în față. Pentru că, dacă starea unui pacient se agravează, devine urgență. Apoi, contează compatibilitatea cu donatorul. Apoi, pacienții trebuie să respecte indicațiile medicilor, să fie complianți cu tratamentul pe care îl prescriu specialiștii, altfel, dacă nu respectă indicațiile, nu mai sunt eligibili”, a explicat Laura Popa.
După transplant, în general în primii ani, pacienții cu transplant pulmonar nu pot să mănânce crudități, fructe, legume, verdețuri, pentru că există riscul de spori.
Șeful Secției ATI spune că echipa medicală de la Spitalul ”Sfânta Maria” este pregătită pentru un nou transplant.
”Acum, după două operații, pot să revin la ideea de la început. Sinceră să fiu, m-am bucurat că s-a făcut transplant pulmonar în România și m-am bucurat de personalul meu, care a făcut față cu brio unei astfel de intervenții. Suntem pregătiți să continuăm”, a conchis medicul Laura Popa.