Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-a pus sub acuzare pe fostul ofițer de informații Doru Paraschiv, în casa căruia polițiștii au găsit un sac cu documente ce proveneau fie de la armată fie de la structura în care activa.
Doru Paraschiv este același care afirma că Gabriel Oprea și-ar fi ascultat rivalii politici în cadrul unei operațiuni „subterane”, cu tehnică mobilă de interceptare.
Acesta este urmărit penal pentru fapte de divulgare a unor informații secrete de stat, dar și pentru sustragere sau distrugerea de documente, după ce ancheta în cazul său a trenat ani buni pe rolul Parchetului Tribunalului Militar București.
Scurt istoric
La momentul la care DGIA a obținut date potrivit cărora ofițerul care activa în cadrul structurii a luat informații obținute prin prisma certificatului de acces, șefii structurii au constatat existența unui incident de securitate și au dispus ridicarea dreptului de acces la informații a bărbatului.
Astfel, în ianuarie 2014, colonelul Doru Paraschiv a fost trecut în rezervă, după ce, în anul 2013, i s-a retras dreptul de acces la informații clasificate până la nivel NATO.
În urma acestui demers instituțional, Doru Paraschiv a declanșat o serie de procese de natură civilă și a formulat mai multe plângeri, prin care solicita tragerea la răspundere a superiorilor, dar și reîncadrarea sa pe funcție.
Demersurile sale au fost fără succes, iar la momentul la care acesta a fost evacuat din locuință, polițiștii, chemați de executorul judecătoresc, au găsit un sac de documente.
Dosarul a fost înregistrat la Parchetul Tribunalului Militar în anul 2015, după ce poliția de sector a sesizat existența unor documente clasificate drept Secret sau Secret de Serviciu, în sacii cu bunuri ridicare din locuința lui Paraschiv.
Planuri devoalate
Între documentele găsite la locuința lui Doru Paraschiv se numărau și planuri de înzestrare majoră a Armatei române, elaborate pentru perioada 2010-2015, potrivit unui răspuns oferit pe Ministerul Apărării Naționale.
„Documentele care au fost identificate la domiciliul lui Paraschiv Doru se refereau la programe de înzestrare majore pentru Armata României, cu echipamente și sisteme militare, elaborate pentru perioada 2010-2015.
Informațiile erau din categoria celor clasificate Secret de Serviciu şi Secret.
La data începerii urmăririi penale, documentele erau în vigoare şi necesitau măsuri protective pe toată durata de clasificare a informaţiilor conţinute de acestea”, atrag atenția oficialii Armatei române.
Surse din mediul informativ atrag atenția că, deși planurile erau pentru perioada 2010-2015, durata lor de implementare, precum și măsurile emergente din aceasta se întind până în anul 2026, iar scurgerea lor a condus la destabilizarea unor măsuri ce trebuiau luate.
Potrivit acelorași surse, Directiva a fost aprobată în Consiliul Suprem de Apărare al Țării și avea un caracter Secret.
Paraschiv era interesat de „cârtița” Armatei
Surse judiciare explică, pentru Libertatea, că un alt document secret găsit în locuința lui Paraschiv se referă la Documentarea Activității unei angajate din MApN, care ar fi fost suspectată că furniza unei firme specificații tehnice legate de un contract al Armatei.
Mai precis, explică sursele citate, la Paraschiv s-a găsit lucrarea care era întocmită de DGIA față de o posibilă ”cârtiță” din Armata română, de la care s-ar fi scurt informații către o firmă care se ocupa de înzestrare, a detaliilor și caietelor de sarcini pentru un viitor contract. Sursele citate nu explică despre ce contract era vorba și nici ce s-a întâmplat ulterior cu persoana în cauză.
Surse din mediul informativ confirmă, dar nu vor să precizeze dacă Paraschiv era interesat în paralel de informațiile ce se regăseau în respectivul document.
Relația lui Paraschiv
Surse judiciare spun despre Doru Paraschiv că ar fi fost susținut în toate demersurile sale judiciare de omul de afaceri Julian Rosengren (pe numele anterior Iulian Durlea -n.r.), despre care ziarul Libertatea scria că a fost arestat preventiv într-un dosar privind contracte păguboase cu armata.
În ediția din 16 aprilie 1993, ziarul Libertatea nota că Julian Rosengren a făcut afaceri cu Armata română pe care nu le-ar fi onorat, privind furnizarea a 20 de milioane de tone de păcură, prin firma pe care o deținea, Delta Design.
Ulterior, în 24 aprilie 2008, CEDO a stabilit, după condamnarea definitivă a lui Rosengren în România, ca statul să-i plătească afaceristului 3.000 de euro. Julian Rosengren a cerut la acea vreme la CEDO 800.000 de dolari cu titlu de despăgubire pentru suferințele fizice și mentale, pentru bolile contractate în timpul petrecut în detenție în timpul procedurilor, dar și 4 milioane de dolari, cu titlu de despăgubire ne-pecuniară, pentru arestarea sa ilegală și distrugerea reputației de om de afaceri în România.
Solicitate să spună dacă documentele găsite la Paraschiv au ajuns și la Julian Rosengren sau la alte persoane, surse din mediul informativ afirmă că informațiile sunt clasificate și fac obiectul unor acțiuni interne.
Contactat telefonic, Julian Rosengren a confirmat că există o relație profesională între el și fostul ofițer de informații, care datează ulterior găsirii sacului de documente.
„Eu îl reprezint pe domnul Paraschiv în relația cu mass-media și cu oficialitățile din România. L-am reprezentat juridic de-a lungul timpului și ca reprezentant în acțiunea de la CEDO. Nu cunosc absolut nimic despre acele documente pentru că eu l-am cunoscut pe domnul Paraschiv după acel incident și tot ce știu e că dumnealui respinge vehement orice tip de acuzație”, a spus omul de afaceri.
Omul care l-a „turnat” pe Oprea
În ultimii ani, Doru Paraschiv a devenit cunoscut după ce a afirmat în spațiul public că fostul ministru de Interne Gabriel Oprea ar fi dispus o amplă acțiune „la negru” de interceptare a rivalilor săi politici.
În raport cu declarațiile publice făcute de Paraschiv, MApN a remis un comunicat în care nota că operațiunea la care făcea referire fostul ofițer de informații al DGIA s-ar referi în realitate la o operațiune comună a mai multor servicii secrete, sub coordonarea DIICOT, într-o speță în care Direcția avea competență.
“Parchetul a stabilit că activitatea ofițerilor MApN s-a concretizat în sprijinul, inclusiv logistic, acordat unei operațiuni de combatere a crimei organizate, desfășurată de alte instituții ale statului cu competențe în domeniu. Legalitatea acțiunilor a fost valorificată de procurorii DIICOT, activitatea personalului militar fiind apreciată oficial de conducerea DIICOT”, preciza MApN la acel moment.
Anterior, la audierea de la Parchetul Tribunalului Militar, Paraschiv nu a recunoscut preluarea documentelor, apărarea sa concentrându-se pe o pretinsă „plantare” făcută de oamenii fostului său șef, în speță șeful DGIA, Marian Hăpău.
La audieri, a ajuns în fața procurorilor militari, ca martor, și șeful DGIA. Surse judiciare afirmă că acesta a trebuit să explice cum ar fi fost posibilă o potențială ”plantare” a unui sac de documente în locuința unui fost angajat al DGIA.
Citește și:
Armata română a pierdut o dronă subacvatică în Marea Neagră