Studiile Ministerului Muncii privind sărăcia şi excluziunea socială atrag atenţia asupra efectelor din ce în ce mai accentuate, pe care sărăcia le are asupra celor mici. ”Strategia naţională privind reducerea sărăciei (2015 – 2020)” arată că de la criza economică încoace segmentul cel mai vulnerabil al populaţiei la acest capitol îl reprezintă copiii cu vârste între 0 şi 17 ani. Practic, copiii sunt cei mai săraci cetăţeni ai României. Mai mult, tendinţa este ca sărăcirea celor mici să se accentueze anual cu 1%. Cel mai grav este faptul că în cazul lor primul neajuns legat de pauperizare se referă la absența hranei de calitate.
Pe lista deceselor rujeolei apar patru cazuri de copii malnutriți
În acest context, ultimul raport emis de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pentru perioada 2016 – 2017, arată că printre cei 32 de decedați de pe lista rujeolei, în patru cazuri a fost vorba despre copii cu vârste cuprinse între șapte luni și doi ani, care la capitolul ”Diagnostic deces” aveau consemnat termenul ”malnutriție”. Altfel spus, una din cauzele decesului consemnat pe certificatul de deces al acestor minori a fost hrănirea precară.
200.000 de copii merg la culcare flămânzi
Teoretic, malnutriția înseamnă insuficiența unuia sau mai multor elemente nutritive necesare sănătății. Ea este de două tipuri: primară și secundară. Cea primară se referă la dieta proastă, lipsită de vitamine, minerale și proteine – adică alimentație de slabă calitate sau alimentație puțină cantitiv. A doua se referă la imposibilitatea organismului de a asimila hrana din motive anatomice sau genetice. De ce apare malnutriția, specifică Africii Sahariene, în România?
”Un studiu recent realizat de către World Vision România arată că în jur de 200.000 de copii merg la culcare flămânzi în țara noastră. Aceasta înseamnă că acei copii au un sistem imunitar slăbit și sunt vulnerabili la orice tip de boală”, ne-a spus Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, președinte al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din Romania.
Aceasta ar fi varianta socială a cauzelor care duc la alimentația precară a minorilor din țara noastră: sărăcia. Adică micuții mor de foame la propriu.
„Părinții nu știu să își hrănească micuții”
”Noi îi spunem distrofie și vorbim aici despre greșeli alimentare ale părinților, care le oferă celor mici o dietă incorectă. Multe dulciuri, de pildă, duc la slăbirea poftei de mâncare și la absența, astfel, din organismul copiilor a unor substanțe foarte importante pentru creșterea lor. În multe cazuri, este deja fenomen, părinții nu știu să își hrănească micuții. Celelalte cauze de malnutriție sunt legate de probleme anatomice și genetice ale copiilor care conduc la malnutriție”, ne-a spus medicul de familie Mihaela Popșa. Altfel spus, prin proasta alimentație (”proastă„ la propriu) cei mici devin vulnerabili la boli tot din cauza unei înfometări, dar una pe care nu o simt, indusă din greșeală de părinți.