EXCLUSIV. Documentul pe baza căruia Iohannis a spus că „am dublat paturile ATI”, dar nu a zis că deficitul de medici a crescut cu 50%

• Documentul pe care Klaus Iohannis l-a avut pe masă arată că, dacă la începutul pandemiei erau de două ori mai puțini medici ATI decât numărul de posturi de lucru, astăzi sunt de 3 ori mai puțini medici ATI decât posturi de lucru.

O analiză a resurselor ATI disponibile la nivel naţional, realizată pentru Ministerul Sănătăţii de Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), arată că a crescut substanţial dotarea din secţiile de Terapie Intensivă, de la începutul pandemiei până în prezent. Dar nu acelaşi lucru se poate spune despre personalul medical – în esenţă, acelaşi din punct de vedere numeric, ca în primăvară.

Documentul care a ajuns la Klaus Iohannis prezintă situaţia actuală (la 27 octombrie) a paturilor, dotărilor şi personalului de terapie intensivă din România. De asemenea, raportul SRATI arată cum s-au îmbunătăţit lucrurile din aprilie până în prezent.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Raport pe 191 de secții ATI

Analiza a inclus rapoarte realizate cu sprijinul medicilor ATI din cele 191 de secţii ATI din România, iar documentul poartă semnătura profesorilor de ATI Şerban Bubenek şi Dorel Săndesc.

Aşa ar putea fi rezumat documentul, plin de cifre care radiografiază reţeaua de ATI. 

Raportul pe care Klaus Iohannis și-a bazat declarațiile arată că în aprilie 2020 aveam mai puțin de jumătate din medicii ATI raportat la posturile de lucru existente, iar acum, pentru că a sporit numărul de paturi, avem de 3 ori mai puțini decât posturi de lucru. Acolo unde există un medic ATI, ne-ar trebui, în mod ideal, 3 pentru un raport 1:1 medic-post de lucru.

Cum arată evoluția pe capitole?

Peste 2.200 din paturile ATI au şi ventilatoare mecanice

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

La nivel naţional, există în total 4.175 de paturi de terapie intensivă (date pentru 19 octombrie 2020, rămase neschimbate la acest moment, potrivit surselor Libertatea):

• 3.065 de paturi de terapie intensivă.
• 401 paturi de supraveghere postanestezică.
• 709 paturi de terapie intensivă intermediară postoperatorie.

Pe lângă acestea, mai sunt 169 de paturi complet funcţionale în spitalele modulare:

• 60 în unităţi de terapie intensivă mobile.
• 23 de paturi la Spitalul modular ROL2 (Otopeni).
• 48 de paturi la Spitalul modular Leţcani (Moldova).
• 38 de paturi la Spitalul Elias.

Aceste paturi au fost create, în timpul pandemiei, pentru pacienţii cu COVID-19. De asemenea, în ultima perioadă, un număr important de spitale au creat noi zone ATI COVID-19 – din acest punct de vedere, numărul paturilor ATI-COVID a crescut săptămânal (fără ca asta să însemne şi o creştere a totalului paturilor de terapie intensivă).

Achiziţiile importante au crescut mult nivelul dotărilor din sistemul public, pe secţiile ATI

În ţară sunt 2.252 de ventilatoare mecanice, la care se adaugă 262 de ventilatoare de transport. Şi numai în Bucureşti sunt 648 de ventilatoare mecanice, deci peste un sfert din totalul disponibil la nivel naţional.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Pentru monitorizarea funcţiilor vitale există în ţară 2.756 de monitoare ATI, plus 206 monitoare pentru transportul pacienţilor.

Ce s-a cumpărat în ultima jumătate de an, pentru a spori capacitatea din secţiile de ATI?

Aproximativ 650 din cele aproape 1.000 de noi ventilatoare erau livrate şi instalate la 1 octombrie.

Ce instituții le-au achiziționat

Ventilatoarele, la fel ca restul dotărilor, au fost achiziţionate din mai multe surse, astfel:

• Ministerul Sănătăţii a cumpărat 460 cu finanţare de la Banca Mondială şi încă 155 finanţate direct din bugetul ministerului.
• 186 ventilatoare au fost donaţii sau aparate primite de la ONG-uri.
• 125 – achiziţionate de administraţiile locale.
• 60 de ventilatoare cumpărate de alte ministere.
• 8 de către UMF-uri. 

Dintre ventilatoarele cumpărate prin Banca Mondială, 344 de aparate urmează să fie livrate şi instalate până la data de 15 decembrie. 

Până la sfârşitul anului vor mai fi adăugate alte peste 300 de aparate.

1.101 monitoare ATI au fost cumpărate la nivel naţional, în perioada martie-octombrie 2020

Majoritatea monitoarelor ATI au fost achiziţionate de Ministerul Sănătăţii, cu ajutorul unei finanţări obţinute de la Banca Mondială: 690. Dintre ele, 90 vor fi livrate şi instalate până la 15 decembrie.

Încă 71 de monitoare ATI au fost achiziţionate direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, 44 de alte ministere, iar 230 de administraţiile locale.

Dintre aceste paturi, 460 au fost cumpărate de Ministerul Sănătăţii, cu finanţare de la Banca Mondială, iar majoritatea au fost deja livrate şi instalate. Încă 115 paturi au fost cumpărate de primării şi consilii locale sau judeţene. Iar 43 au fost donaţii sau sponsorizate de ONG-uri. La 1 octombrie erau instalate 636 de paturi ATI noi.

Ce n-a spus președintele: nevoia de personal din sistemul public a crescut dramatic, odată cu evoluţia pandemiei

În sistemul public de sănătate lucrează 1.159 de medici ATI specialişti şi primari, aproximativ acelaşi număr ca în primăvara acestui an, potrivit analizei SRATI.

În schimb, odată cu reorganizarea sistemului pentru a face faţă pandemiei, a crescut semnificativ numărul de posturi de lucru ATI. E vorba de posturi necesare, care să asigure gărzile ATI și tratarea bolnavilor.

Astfel, dacă în luna aprilie, în sistem era un medic ATI la 2,3 posturi de lucru, astăzi există un medic ATI la 3,2 posturi de lucru, iar în decembrie va fi un medic ATI la 3,5 posturi de lucru.

Posturile de lucru se referă la posturile din spital, unde este nevoie de un specialist în terapie intensivă. De exemplu, într-un spital foarte mic poate să fie nevoie de 2 medici ATI pentru secţia de profil, dar şi de un anestezist pentru blocul operator. Asta înseamnă că sunt 3 posturi de lucru, dar ele pot fi ocupate şi dacă spitalul angajează doar doi medici. Numărul de posturi de lucru reprezintă o indicație a nevoii de personal – chiar dacă, în practică, necesarul numeric de oameni nu este neapărat acelaşi.

Astăzi sunt aproape 3.400 de posturi de lucru pentru medici ATI în spitalele din România, iar medici sunt 1.159.

Aceiaşi medici trebuie să se ocupe de un număr mult mai mare de cazuri decât înaintea pandemiei, precum şi să asigure mai multe linii de gardă decât înaintea pandemiei.

O tendinţă similară poate fi remarcată şi la nivelul asistentelor de terapie intensivă.  

În aprilie existau în sistem un asistent medical ATI la 1,9 posturi de lucru ATI. Astăzi însă există un asistent medical ATI la 2,6 posturi. Iar în decembrie, SRATI preconizează un raport de un asistent ATI la 2,9 posturi.

Iar în 16% dintre spitale nu există psihologi în secţiile ATI. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro