ComenteazăTraficul de droguri de la noi a evoluat rapid după 1990, România devenind, iniţial, spaţiu de tranzit pentru drogurile care veneau dinspre Turcia, sau chiar Extremul Orient, către piaţa de desfacere din Occident. După nici 15 ani, România a devenit şi consumatoare de stupefiante. Legislaţia prohibitivă a născut comerţul de etnobotanice, narcotice obţinute prin combinarea unor substanţe legale. După anul 2010, în urma unor scandaluri publice, magazinele de vise, adică de etnobotanice, au fost interzise.
Bucureştiul înghite 4 kilograme de droguri pe zi
”Oficial se spune că 8,6% din populaţia cuvârste între 14 şi 64 de ani consumă droguri în ţara noastră. Sunt aproximativ 700.000 de persoane. Se spune că centrele de etnobotanice au fost desfiinţate, dar aceste stupefiante se vând mai departe pe Internet. Doar în Bucureşti, consumul este de aproximativ 4 kilograme de droguri pe zi. Între timp, capitolul prevenţie este aproape la pământ, dar nu numai la noi, ci şi în toată Europa. Situaţia este foarte gravă, dar toată lumea spune că stăm bine”, ne-a explicat Gigel Lazăr, directorul executiv al CIADO.
”Urmează legalizarea drogurilor”
”În acest moment, există centre de predare şi primire de seringi pentru toxicomanii care se injectează. Într-o ţară în care consumul de droguri este interzis de lege, noi dăm bani de la buget pentru seringi, le transportăm la centrele speciale cu salvarea, tot pe bani publici, pentru a preveni SIDA! Dar pentru prevenţia consumului nu se alocă bani. Acelaşi lucru se întâmplă în toată Europa: drogurile sunt deja un război pierdut. Pasul următor va fi, în mod sigur, legalizarea drogurilor”, a explicat Gigel Lazăr.
Traficul internaţional a născut ”narcodolarii”
”Aproximativ un sfert din veniturile pieţei negre mondiale este obţinut din droguri. Tehnic, se numesc narcodolari şi valorează mai puţin de cinzeci de cenţi pe dolar. Aceşti bani se spală mai ales în ţările slab dezvoltate ale lumii a treia. Dacă vrei să distrugi un stat, îl inunzi cu narcodolari”, ne-a explicat Gigel Lazăr.