ComenteazăReporterul Libertatea a vorbit cu etnologul Reghina Dascăl, profesor la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în încercarea de a face o radiografie a sărbătorii în timpurile actuale.
Halloween este, într-adevăr, o sărbătoare cu origini păgâne, însă în ziua de astăzi pentru cei care o sărbătoresc contează mai mult distracția. Dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack, este cel ce vestește Halloween-ul. Practic, pe 31 octombrie copiii se maschează în diverse personaje, vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la casele oamenilor cerând dulciuri, în cazul în care nu le primesc urmând să-i păcălească pe cei care le-au deschis ușa. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri. În România, sunt organizate fel de fel de petreceri, în special în cluburi, unde tinerii dansează, beau și se distrează până dimineața.
Dacă specialiștii în etnologie consideră Halloween o sărbătoare importantă, Biserica o respinge și o asociază cu satanismul.
Istoria Halloween
Halloween este inspirată de una dintre marile sărbători ale celților britanici, numele său venind de la expresia „All HallowsEven”, denumirea sărbătorii creștine a tuturor sfinților, cu care a devenit asociată în țările unde predomină creștinismul, ne-a explicat Reghina Dascăl.
„Pentru vechii celți, era un moment critic în timpul anului, pentru că ei credeau în zeitatea supremă, Soarele, care pentru recoltele lor era sursa Universului. Ei simțeau că în această zi, de 31 octombrie, zeul lor slăbea în puteri. Era un moment critic pentru că în acea noapte, credeau ei, barierele dintre lumea noastră și lumea de apoi nu mai existau. Exista un circuit liber între lumea celor morți și a celor vii. Ideea era că cei morți erau flămânzi după sufletele celor vii, iar dacă ei nu se puteau apăra cu incantații erau duși în lumea celor morți în noaptea aceea. De aici toate ideile de bancuri sinistre, de întâmplări sinistre în acea noapte. Este legată foarte mult de cultul morților și al străbunilor”, spune Reghina Dascăl.
Halloween în România
Dacă tinerii se distrează în cluburi, în România, în unele sate încă se țin obiceiuri ale acestei sărbători.
„La noi, de pildă, în zona rurală și astăzi mai există ideea ca în noaptea de 31 octombrie să se golească acei dovleci. Și la noi se folosește, se pune o lumânare aprinsă și se consideră acel cap spiritul străbunului care se întoarce din lumea cealaltă și se plimbă pe la ferestrele oamenilor. Există acest obicei și la noi. Cât de actuală mai este lumea rurală la noi, asta este o altă discuție. Pentru că, din păcate, sărbătoarea asta care era atât de intim legată de cultul străbunilor și al morților, a fost comercializată, a devenit o chestie «marketable», se capitalizează comercial”, ne-a mai spus Dascăl.
Etnologul a explicat că sărbătoarea era cea mai importantă la celți, dar era un moment de cumpănă între anotimpul cald și venirea iernii. Un alt lucru interesant care se întâmpla era că oamenii voiau să îl ajute pe zeul lor primordial și țineau focuri aprinse toată noaptea.
„1 noiembrie este, de fapt, sărbătoarea Tuturor Sfinților. Abia în 2 noiembrie este Ziua Morților, care este foarte importantă în America de Sud”, explică Reghina Dascăl.
Etnologul timișorean consideră că toate sărbătorile din lumea creștină au fost „altoite” pe sărbători care existau în calendar de sute de ani. Cultul morților din calendarul creștin provine de la Halloween, crede ea, fiind, de fapt, o altoire a unei noi semnificații creștine. Acesta este motivul pentru care Biserica nu este de acord.
„Tocmai din această cauză Biserica nu este de acord, ei ar vrea să elimine rădăcinile păgâne, vizibile, ale unor mari sărbători creștine. Ea a devenit o joacă de copii până la urmă. Pe vremuri, era ceva foarte serios. Spiritualitatea celtică s-a manifestat cu pregnanță și în spațiul românesc, pentru că în mileniul I î.e.n. celții erau un popor puternic, au dominat Europa. Fugind de triburile germanice care i-au invadat în nordul Europei, după secolul V î.e.n., mulți s-au oprit în Boemia. Ei se întindeau din nord până la Galata, până în Turcia de astăzi, aveau o suprafață uriașă cucerită. Mulți s-au așezat pe teritoriul țării noastre, aici au și ascuns multe comori care au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice, în zona Sânnicolau Mare, Dudești etc. S-ar putea foarte bine ca obiceiul acesta în perioada asta a anului, focurile, dovlecii, să fie legate de persistența vestigiilor celtice în cultura română. Târgul de fete de la Muntele Găina este clar un obicei celtic”, a mai povestit profesorul timișorean.
„Dacă vrem să satirizăm creștinitatea, putem promova Halloween-ul”, spune un preot
Dacă pentru etnologi sărbătoarea este una care merită atenție, reprezentanții Bisericii o consideră una păgână, cu asocieri satanice, care satirizează creștinătatea.
Am vorbit despre poziția Bisericii cu privire la această sărbătoare cu preotul Nicolae Morar, care este coleg cu etnologul Reghina Dascăl la Universitatea de Vest Timișoara. Ce spune preotul despre Halloween?
„Nu există în tradiția creștină o astfel de sărbătoare. Sărbătorile consacrate celor trecuți în veșnicie nu sunt prilej de petrecere, ci de maximă responsabilitate și raportare la înaintași ca la unii care sunt în Împărăția lui Dumnezeu. Prin urmare, bețiile, măștile, destrăbălările, dezmățurile nu au nimic în comun cu relațiile celor adormiți. Dacă vrem să satirizăm creștinătatea, putem să promovăm o astfel de sărbătoare”, ne-a spus preotul Nicolae Morar.
Părintele susține că în orizontul religios nu se încadrează și că niciun popor din perioada pre-creștină, din perioada de după apariția creștinismului, nu a făcut din cultul morților un cult al risipirii, al deznădejdii și al unei vieți trăite fără orizontul eternității.
„Dimpotrivă, toate popoarele au maximum de seriozitate și se celebrează veșnicia ca un lucru esențial, transformă momentele de sărbătoare în evenimentele solemne, de mare responsabilitate, de un estetism care ține de zona morală, de valori care prin excelență și-au dovedit în timp și semnificația”, mai spune preotul Nicolae Morar.
Fețele bisericești asociază Halloweenul cu satanismul. De ce? Ei cred că profanările de morminte se petrec mai ales de această sărbătoare.
„Poate fi asociată cu satanismul, ați văzut ce s-a întâmplat nu mai departe în județul nostru, prin dezordinea satanică, ce s-a întâmplat în cimitire, pentru că majoritatea sunt cimitire creștine la noi în Timiș. A fost profanat cimitirul de la Lugoj, parte din monumentele funerare. Și la Sânnicolau Mare, în timp. Obiceiul aprinderii de focuri, la noi în Banat în special, este legat de joia dinaintea Paștilor, însemnând momentul în care Biserica celebrează ultimele clipe din viața Mântuitorului Iisus Christos înainte de Vinerea Mare. Se aprinde focul în cimitir tocmai cu sensul de a le semnala celor trecuți dincolo că se apropie momentul Învierii, fapt care s-a produs într-o invazie de lumină, nu naturală, o lumină supranaturală, dar pe care o rememorăm prin mijloacele acestea introduse în tradiția noastră de înaintași care nu aveau acces la lasere sau la alte forme de iluminare”, ne-a mai povestit preotul timișorean.
Impactul asupra copiilor
Comercializarea acestei sărbători are un impact negativ asupra copiilor, consideră fețele bisericești. Preotul Morar spune că profesorul de religie nu face față în nicio școală, atâta vreme cât profesorii sau directorii de instituții de învățământ promovează Halloween-ul.
„Eu cred că Halloween-ul are un impact negativ asupra copiilor. Ei nu reușesc să discearnă între ceea ce este valoare și ceea ce este non-valoare, ei au o problemă în a selecta din universul mare de oferte pe cele bune. Foarte ușor poate fi manipulată și dezorientată conștiința, dacă într-o școală se practică astfel de obiceiuri sau dacă o școală promovează chiar sărbătoarea de Halloween. Am înțeles, nu știu dacă se întâmplă cu adevărat așa, că sunt școli care organizează evenimentul în seara de Halloween cu participarea cadrelor didactice sau a elevilor. Sunt școli în care profesorii îi pun pe copii să cumpere măști”, spune preotul Morar.
El susține că profesorul de religie este unul singur într-o școală și că mesajul său este estompat de mesaje paralele care vin dinspre diriginți sau dinspre alți profesori.
„Dacă am avea o societate construită pe valori în care tradiția joacă un rol important, cu siguranță și ceilalți profesori ar fi mult mai responsabili față de deviațiile comportamentale generate de o așa-zisă sărbătoare. Unui copil îi este foarte greu să analizeze dacă o petrecere de felul acesta are o influență pozitivă sau negativă”, a conchis preotul Nicolae Morar, profesor în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.
Citește și: VIDEO/ Canalul Dunăre – București, aproape 100 de ani și 73 de kilometri de neputință. Canalul Suez e dublu ca lungime și a fost gata în 10 ani!