Comentează„Ideea mi-a venit de la o iniţiativă a Consiliului Uniunii Europene, Parlamentul European (sic!), din 2012, au şi denumit anul îmbătrânirii active şi a solidarităţii între generaţii. De asemenea, un grup de profesori mai în vârstă din Bucureşti şi Oradea, au observat nişte cazuri, ce-i drept particulare, în care mulţi părinţi sau bunici, care şi-au crescut copiii, nepoţii, cu mari sacrificii, li se întâmplă ce se spune la români, câteodată, că nu ştii ce creşti, şi nu mai dau nici măcar un telefon„, a spus deputatul.
Dumitru Gherman a precizat că proiectul se referă la un „aspect sentimental”.
„Reacţia mea şi a celorlalţi colegi se referă la abandonul sentimental al părinţilor şi bunicilor, şi nu neapărat la cel material”
„Reacţia mea şi a celorlalţi colegi se referă la abandonul sentimental al părinţilor şi bunicilor, şi nu neapărat la cel material, şi nu neapărat cel provenit de la cei din străinătate ei mai trimit banii acasă, dar chiar şi copiii crescuţi în România noastră.
Întrebat despre sancţiunile din proiect, Gheorman a spus că a dorit să îşi numească proiectul „o reflexie în oglindă”.
„Titlul pe care am vrut să îl dau, dar nu s-a dat, este o reflexie în oglindă, a obligaţiilor morale şi juridice, copii nepoţi faţă de părinţi bunici, în cadrul aceleiaşi familii. Unii în presă au denaturat, că tinerii trebuie să plătească pensie bătrânilor. Nu. Legea reglemetează aspecte juridice care trebuiau să fie morale, între rudele în linie dreaptă, respectiv între copii şi părinţi şi copii şi bunici şi străbunici, din aceeaşi familie. Prin lege, suntem obligaţi să îi întreţinem pe copiii noştri până la 26 de ani, dacă nu, suntem decăzuţi din drepturi. Deci legea s-a dorit o reflexie în oglindă”, a mai spus el.
Potrivit deputatului, în viaţa unui om sunt două perioade, de copil şi bătrân. „De ce să le trateze societatea diferit? Nu îi afectează deloc pe tineri, dacă citiţi cu atenţie legea, există termenul de soluţionare pe cale amiabilă”.
Despre discuţiile din partid, după ce mai mulţi social-democraţi ar fi spus, neoficial, că îşi retrag semnătura, Dumitru Gherman a afirmat că nu ştie nimic.
„Eu am o părere personală, practic, ne îndreptăm spre ceva ce nu este specific românesc, şi anume acest timp de abandon sentimental faţă de cei care ne-au crescut. Dacă se va retrage, sigur..fiind semnat de colegii mei, în număr mare, faptul cum va fi deturnat în presă, pe online şi pe televiziuni..” a comentat el.
„Nu sunt biruri pe noi, ci este o trezire la realitate”
Iniţiatorul mai spune că a luat în calcul şi varianta în care copii nu au această posibilitate de a-şi ajuta părinţii. „Am scris, doar dacă au posibilitatea. Dacă nu au, nu”, a spus Gherman.
El a respins şi ideea că se ia o povară de pe umerii statului, care e responsabil de plata pensiilor pentru cei care nu mai muncesc, la bătrâneţe.
„Da, statul le e plăteşte pensiile, dar ce facem cu cei care nu au pensie? Mai sunt şi cazuri, sau au pensii mici. Ceea ce dorim este o responsabilizarea urmaşilor în linie dreaptă faţă de părinţi şi bunici lor. V-am zis, este o reflexie în oglindă, eu ca şi jurnalist, l-aş pune şi în tilul ca să fiu imparţial”, a mai spus el.
Un număr de 73 de deputați și senatori, marea majoritate de la PSD, vor să promulge „Legea recunoștinței între generații”, care îi obligă pe români să-și susțină financiar părinții aflați în nevoie. Dacă nu va exista un contract între părinți și copii, judecătorii pot fixa o sumă de până la 20% din veniturile lunare ale copiilor. Proiectul a fost depus la Camera Deputaților în data de 27 iunie, iar pe 1 iulie a fost prezentat în Biroul Permanent și înaintat la Senat.