Din 2014, comediantul John Oliver este gazda emisiunii „Last Week Tonight”, un show de informaţie şi satiră pe subiecte de actualitate, din SUA, dar nu numai.
Libertatea a reprezentat România la o întâlnire a lui John Oliver cu jurnalişti din toate colţurile lumii.
„Comedia jurnalistică” şi umorul care-au schimbat legi
Chiar dacă Oliver a refuzat de-a lungul anilor să se numească „jurnalist” şi insistă că ceea ce face e doar umor, criticii de televiziune au încadrat „Last Week Tonight” în genul „comedic journalism”, în care se mai află, printre altele, „The Daily Show” sau „The Colbert Report”.
Săptămână de săptămână, Oliver nu face pur şi simplu glume despre ştirile momentului, ci atacă în profunzime un subiect jurnalistic. Echipa vine cu propria documentare, cu propriile interviuri şi cere puncte de vedere de la instituţii.
Nu de puţine ori, subiectele abordate amuzant, uneori până în pragul absurdului, în emisiune sunt unele dezvoltate față de ce ar putea face o redacție de știri: problemele persoanelor fără adăpost, eforturile companiilor de a se opune organizării angajaţilor în sindicate, legile care restricţionează dreptul la vot, ba chiar şi drepturile omului în Tibet. În universul „Last Week Tonight”, astfel de teme nu devin doar posibil de povestit, ci pur și simplu fascinante.
Chiar şi când abordează subiecte foarte tehnice sau obscure, emisiunea rămâne un succes comercial, dovedind că oamenii au încă nevoie, deşi pot fi atenţi la abordări în profunzime.
De-a lungul timpului, „Last Week Tonight” a fost creditată cu producerea de schimbări în legislaţie, politici sau decizii în instanţă. De exemplu, un judecător al Curţii Federale de Apel în al Nouălea Circuit (o curte de apel care are jurisdicție asupra mai multor curți ale unor districte judiciare, precum Alaska sau Arizona, n.red.) a citat un segment din emisiune despre drepturile reduse constituţional ale rezidenţilor din teritoriile americane, când a dat o hotărâre în favoarea locuitorilor din Guam.
În alt caz, unii membri ai Congresului american au spus că emisiunea ar fi ajutat – abordând pe larg subiectul – într-un vot pentru protejarea fermierilor din industria avicolă care ieşeau în faţă să vorbească despre practicile din industrie.
L-am întrebat pe John Oliver dacă el crede că uneori comedia poate reuşi acolo unde au eşuat jurnalismul clasic şi raţiunea. A răspuns modest:
Aş nega o parte din premisa acestei întrebări. Cred că uneori suntem creditaţi cu a fi adus schimbarea, când, de fapt, noi doar am crescut presiunea pe un anumit subiect şi am amplificat munca multor altor oameni.
Rapid, amețitor, dar niciodată superior
„De fapt, suntem supracreditaţi cu schimbările pe care le-am fi provocat cu emisiunea – în afară de a răni sentimentele oamenilor sau a face să explodeze câte ceva. E minunat că avem puterea să direcţionăm atenţia oamenilor pe subiecte la care, altfel, poate nu sunt atenţi şi suntem foarte norocoşi că oamenii ne ascultă, deşi subiectele sunt destul de sumbre. Însă nu sunt sigur că am avut direct impactul de care unii oameni spun că am fi responsabili, când vine vorba de legislaţie sau hotărâri judecătoreşti”, a adăugat el.
În acest răspuns e şi o mostră din personalitatea lui Oliver, care i-a adus o popularitate stabilă pe plan internaţional. La pupitrul „Last Week Night” e mereu o figură empatică şi prietenoasă, care vorbeşte ameţitor de repede şi cu sarcasm, dar niciodată de sus. În spatele lui, o echipă întreagă de scriitori, documentare şi producţie. Oliver e primul care aminteşte de ei, de echipă.
„Eu am ultima mână pe script, dar până ajungem la acea ultimă mână, multe mâini l-au atins. Idei şi glume scrise vin de peste tot. Ar fi un show diferit, mult mai rău, dacă ar fi scris doar de mine”, glumeşte el, cu convingere.
De ce nu crede în „cultura anulării”
Când o jurnalistă întreabă dacă a devenit mai complicat să faci comedie şi să-ţi exprimi opinii în mass-media, având în vedere „cultura anulării” (cancel cultura, în engleză, n.red.) şi teama de a-i jigni oamenii, Oliver răspunde cu un „nu” categoric.
„Chiar nu ştiu la ce se referă oamenii când vorbesc de «cultura anulării». Mi se pare că termenul a fost folosit atât de mult că nu mai înseamnă nimic. Cred că unii oameni confundă «a fi anulat» cu «a fi criticat». Nu mă gândesc nici măcar un pic la asta”.
Cum i-au schimbat copiii perspectiva şi abilitatea de a râde cu uşurinţă de orice
Când o întrebare îl pune pe gânduri, Oliver îşi întoarce privirea de la ecran şi îşi ia timp să răspundă. Nu pare să aibă răspunsuri prefabricate. Chiar dacă îl văd şi acum prin intermediul unui ecran, ca la televizor, senzaţia e totuși diferită.
Oliver din emisiune vorbeşte tare, foarte repede şi ştie mereu ce are de zis. În interviu, are răbdare şi-şi caută cuvintele. Alte lucruri rămân neschimbate: abilitatea lui de a râde foarte uşor, de-a privi cu umor şi îngăduinţă lumea. Când jurnalistul din Argentina încearcă de mai multe ori fără succes să pună o întrebare, însă pierde mereu conexiunea, Oliver zâmbeşte şi-l ajută: „Te pricepi să creezi suspans”.
Cum l-a schimbat pe Oliver faptul că este tată şi cum i-a influenţat umorul? „Fără dubiu, să ai copii mici înseamnă să ai dintr-odată o amintire foarte viscerală a cât de nedreaptă şi fragilă poate fi lumea. În mod egoist, vrei o lume mai bună pentru copiii tăi (n.r. – Oliver are doi fii, născuţi în 2015 şi 2019), dar apoi îţi dai seama cât de posibil şi de plauzibil ţi se pare asta, de fapt”.
În pandemie, m-am bucurat mult să am copii care să mă distragă într-o oarecare măsură, dar, de asemenea, au făcut panica şi mai viscerală, pentru că realizezi că ţi se pare că lumea se duce de râpă. (Ca societate), nu avem grijă unii de alţii aşa cum speram.
John Oliver:
„Pandemia, care trebuia să fie un moment unificator, nu a fost tratată aşa, şi mi s-a părut greu uneori să găsesc căi să râd de unele lucruri, care sunt şi mai dureroase când te uiţi la un chip mic care nu înţelege în totalitate ce înţelegi tu”, povestește el.
„Pe de altă parte, oricât de dificil a fost în ultimii ani, am fost recunoscător că nu au înţeles copiii. Când e aşa rău, e uimitoare completa lipsă de conştientizare a copiilor faţă de alte lucruri decât că le e foame sau vor să se joace cu tine ori să danseze. E aşa multă bucurie necomplicată în asta şi, într-un fel, m-am hrănit cu asta în ultimii doi ani. Am râs mult cu ei, dar nu faţă de ce se întâmplă în lume, ci mai degrabă prostindu-ne sau făcând voci amuzante pentru ei”.
Ce crede despre Boris Johnson
Născut în Marea Britanie, John Oliver s-a mutat în SUA în urmă cu 16 ani, dar a devenit cetăţean american abia la 13 decembrie 2019. Făcea deja de 5 ani show-ul „Last Week Tonight”, unde, în spatele glumelor, oferă şi o busolă societăţii americane. Într-un fel, era străinul care critica SUA la ea acasă. Iar experienţa lui de imigrant a oferit de multe ori material de glume în emisiune.
Cum această discuţie se petrece în plin scandal britanic (la reşedinţa premierului britanic au avut loc o serie de evenimente care încălcau restricţiile de pandemie), un jurnalist e curios dacă Oliver e invidios pentru potenţialul de umor al Regatului Unit cu Boris Johnson.
„Fără îndoială, ce se întâmplă în Marea Britanie e absurd, dar nu e surprinzător. Cred că e evoluţia naturală când ai, ca premier, un narcisist patologic. E incredibil. Şi dacă va scăpa şi de data asta, şi nu avem motive să credem că nu, înspăimântător e ce va face atunci?”
„Se pare că el cânta I will survive personalului său, devenise Gloria Gaynor, deci măcar tratează situaţia cu seriozitatea necesară”, încheie glumind Oliver.
Cel mai urmărit material „Last Week Tonight” este segmentul despre Donald Trump, care a adunat peste 85 de milioane de vizualizări pe Facebook şi YouTube în prima lună de la difuzare.
Însă, de regulă, satira serialului de comedie se îndreaptă nu atât spre personaje, cât spre sisteme întregi, de la partide şi organisme legislative la corporaţii iresponsabile, până la industria media.
Nu de puţine ori, emisiunea a scos în evidenţă felul în care teme sociale sau politice importante au fost documentate sau prezentate defectuos sau chiar mincinos. L-am întrebat pe Oliver dacă vreodată jurnaliştii sau instituţiile de presă criticate i-au răspuns acceptându-şi greşelile. A stat mult pe gânduri.
„Dintre cei pe care îi criticăm, mulţi acţionează cu aşa multă rea-credinţă încât ar fi absolut şocant să se întâmple: să vină să-şi ceară scuze. Nu-mi vine niciun exemplu în minte, dar aş insista că, pe lângă acele critici pe care le aducem, fundaţia principală a emisiunii este dată de jurnalismul grozav făcut altundeva”, a spus el.
În acelaşi timp, echipa „Last Week Tonight” trece încă o dată prin documentarea materialelor jurnalistice folosite, pentru a verifica acurateţea. „Şi când facem asta, uneori sunăm şi întrebăm jurnalistul: când persoana citată a zis asta, este şi un context mai larg acolo? Şi dacă a fost scoasă din context, nu mai folosim bucata respectivă. Ar pica la fact-checking”.
Cum a realizat emisiunea în pandemie
Lucrul în pandemie a fost foarte complicat pentru echipa numeroasă din spatele emisiunii. Timp de 18 luni, angajaţii au lucrat la distanţă, inclusiv John Oliver, care şi-a înregistrat show-ul de-acasă, din ceea ce numea „vidul alb”.
Pentru ultimele episoade din 2021, Oliver s-a întors în studio şi a înregistrat cu public, dar activitatea echipei nu a revenit la normalitatea dinaintea COVID.
Încă nu lucrăm împreună la un birou, încă nu mi-am văzut o parte din colegi din martie 2020. Sper ca anul acesta să putem fi împreună un pic mai mult, pentru că e un proces în care contează foarte mult colaborarea şi mă bucur să lucrăm împreună de fiecare dată când e posibil.
John Oliver:
Ultimele două sezoane au fost şi limitate în termeni de producţie, faţă de primele şase, dar ultimele episoade din 2021 au venit cu semne bune şi în acest sens. Segmentul despre Lukaşenko a inclus şi paraşutarea unor ursuleţi de pluş din tavan, ca ecou la un protest sancţionat în Belarus. Oliver e nerăbdător de ce poate aduce sezonul 9.
Care sunt subiectele şi invitaţii preferaţi ai lui John Oliver
„Partea mea preferată la emisiune e să explorăm subiecte despre care nu ştiam mare lucru înainte să ne apucăm de ele: de exemplu, PFA-urile („chimicalele eterne”)”.
Într-o altă ediţie de anul trecut, Oliver şi echipa au abordat tema „conţinut sponsorizat”. În stilul clasic deja al emisiunii, au trecut de la glumă la experiment. „Am putut să vindem aceste pături false la jurnalele locale de ştiri. A fost foarte amuzant, pentru că am simţit că subiectul poate să existe şi în afara emisiunii, în lumea reală. Şi am dovedit şi că lucrurile pe care le arătam erau adevărate, că standardele pentru ce poate fi promovat sunt foarte joase”.
Alte subiecte sunt mult mai sumbre: de pildă, legile „stand your ground” (legislaţii ce spun că oamenii pot folosi forţă mortală, dacă au motive să creadă că viaţa lor e în pericol – inclusiv în afara locuinţei lor), legislaţii care au crescut rata mortalităţii în statele unde au fost aplicate.
Astfel de materiale sunt foarte neplăcute, nu e distractiv să lucrezi la aşa ceva. Dar speri să fie valoros rezultatul final. Îţi arunci inima şi sufletul în asta, pentru că sunt subiecte valoroase. Nu e amuzant, dar e un echilibru plăcut.
John Oliver:
De-a lungul anilor, Oliver a făcut şi o serie de interviuri celebre, inclusiv unul cu Edward Snowden, când avertizorul de integritate era încă în Rusia. Dar dintre oamenii pe care i-a intervievat, preferatul comediantului este Dalai Lama, căruia i-a dedicat un segment din emisiune în 2017.
Am schimbat trei zboruri până la el. Pe la jumătatea celui de-al treilea zbor, mă gândeam: călătoresc mult în jurul lumii să-l întâlnesc pe Dalai Lama cu intenţia principală să fac mişto de el. Ce fac cu viaţa mea?! Însă a fost o experienţă minunată.
John Oliver: