EXCLUSIV Legiștii cer intervenția ministrului Rafila, după protestul de la INML: Expertizele, întârziate din cauza conducerii „nedemocratice și autoritare”

Medicii legiști de la INML București sunt nevoiți să-și cumpere singuri ustensilele necesare autopsiilor sau chiar să lucreze cu instrumente improvizate, acuză angajații Institutului.

Reacția autopsierilor de la „Mina Minovici” vine după un protest care a avut loc în fața INML pe 1 iunie 2022. De Ziua Copilului, mai mulți părinții au scandat în fața instituției: „Vă bateți joc de copiii noștri”. 

30 de aparținători ai copiilor operați de Gheorghe Burnei, dar și de alți medici acuzați de malpraxis au reclamat că Institutul de Medicină Legală din Capitală tergiversează eliberarea expertizelor medico-legale pentru declanșarea proceselor în instanță, iar organele judiciare nu pot da verdicte fără punctele de vedere oficiale ale legiştilor de la „Mina Minovici”. Nimeni de la IML nu a venit pe 1 iunie să discute cu părinții, deși șeful institutului a fost invitat.

La trei săptămâni de la protest, mai mulți medici INML i-au trimis un memoriu ministrului sănătăţii în care explică modul defectuos de funcționare al „Mina Minovici” și acuză că „desfășurarea în condiții măcar acceptabile a activității” este împiedicată de directorul institutului, Cristian Curcă. 

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

INML nu mai formează autopsieri de șase ani

Medicii spun că autopsiile „se desfășoară cu dificultate, din cauza numărului total insuficient de autopsieri, situație la care s-a ajuns treptat”. Aceștia susțin că managerul INML, Cristian Curcă, nu a mai angajat personal nou și nici nu a mai continuat programul de formare profesională, oprit în urmă cu aproximativ șase ani.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Semnatarii acuză și „numărul foarte mare de autopsii care trebuie efectuate zilnic”. Această situație e cauzată de faptul că spitalele bucureștene „în baza unor motivații discutabile (uneori fără temei) înaintează actele medicale către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în vederea dispunerii autopsiei medico-legale, deși nu sunt elemente care să orienteze către o moarte violentă sau suspectă de a fi violentă”. Dar aici ar fi de vină și managerul INML care nu dispune autopsia „în conformitate cu dispozițiile procesual penale, chiar dacă diferitele unități sanitare trimit actele medicale solicitând acest lucru”, susţin medicii de la INML. 

De ce ajung în justiție rapoartele legiştilor chiar şi după trei ani de la efectuarea autopsiilor 

Etapele realizării unei autopsii sunt îngreunate la nivelul INML Bucureşti, astfel că rapoartele de autopsie pot întârzia până la trei ani de la efectuarea procedurii medico-legale, atrag atenția medicii.

„Expertizele medico-legale sunt repartizate cu întârziere, uneori de ordinul săptămânilor, și în mod inadecvat (sub aspectul competenței medicului legist căruia i se repartizează lucrarea respectivă sau al incompatibilității acestuia)”, mai atrag atenția semnatarii memoriului.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Întârzierile se produc și prin circuitul disfuncțional al documentelor de solicitare și repartizare a autopsiilor, „ceea ce prelungește intervalul de timp în care lucrarea medico-legală este expediată organului judiciar”, mai acuză aceștia. 

Din cauza numărului insuficient de dactilografe, rapoartele de expertiză medico-legală întocmite atât în cazul persoanelor, cât și în domeniul tanatologic sunt expediate cu mari întârzieri, ceea ce atrage sancțiunea amenzii judiciare din partea organelor abilitate.

În memoriu se arată:

Probleme sunt şi la nivelul laboratoarelor de specialitate din cadrul Institutului de Medicină Legală din Capitală, acuză medicii. Acestea nu sunt dotate corespunzător cu reactivi, și nici personalul care le deservește nu este suficient. Ca urmare, „buletinele toxicologice și, după caz, cele histopatologice nu pot fi întocmite decât cu foarte mari întârzieri (luni sau chiar unul sau doi ani)”, atrag atenția medicii de la INML. 

INML nu are un radiolog

Medicii legiști arată și că desființarea serviciului de radiologie – și externalizarea acestuia către un medic imagist de la Spitalul Floreasca, „medic care răspunde solicitărilor în limita timpului disponibil” – face ca opiniile necesare să ajungă la INML după „câteva luni de la momentul solicitării”. 

„În aceste condiții, nu pot fi efectuate investigații imagistice (măcar radiologice) în timpul efectuării autopsiei”, se arată în memoriu.

Management „nedemocratic și autoritar”

Medicii susţin că „în mare parte, disfuncționalitățile semnalate sunt consecința modului în care este exercitat mandatul de manager al INML Mina Minovici București, în opinia noastră nedemocratic și autoritar, cu încălcarea principiilor de etică și deontologie medicală, orice sugestie din partea colegilor fiind desconsiderată”. 

Dialogul cu conducerea instituției este dificil și de cele mai multe ori se poate realiza numai prin adrese înregistrate sau «bilete» înscrise olograf de către manager cu diverse «recomandări», ceea ce în opinia noastră reprezintă o situație nu numai stânjenitoare, ci și mai ales jignitoare la adresa personalului din subordine.

Memoriul medicilor legiști de la INML București către Ministerul Sănătății:

Cine este directorul INML București

INML Mina Minovici este condus din 2017 de prof. dr. Cristian Curcă. Conform CV-ului, Curcă lucrează la „Mina Minovici” din 1991, când și-a început programul de rezidențiat. Din 1994, a devenit medic specialist medicină legală, iar din 1999, medic primar. În 2006, a fost numit director medical adjunct al instituției.

El a devenit șef la INML după moartea medicului Dan Dermengiu, care s-a stins în 2016, la 59 de ani.

Conform Ordonanței Guvernului 1/2000, directorul INML nu este ales pentru o perioadă anume, astfel că „e director pe viață”, după cum acuză cei ce contestă ordonanța. 

Libertatea l-a contactat pe directorul INML, Cristian Curcă, și va prezenta poziția sa de îndată ce acesta ne-o va transmite.

Probleme știute din 2021. Când s-au împotmolit controalele

Mihai Grecea, fost consilier în Ministerul Sănătății, a spus pentru Libertatea că „informații despre multiplele probleme din medicina legală românească sunt cunoscute la Ministerul Sănătății de multă vreme. Iar anul trecut (n.r. 21 aprilie – 8 septembrie 2021), în scurta perioadă cât am fost consilier al secretarului de stat Monica Althamer, am avut nenumărate întâlniri cu pacienți și profesioniști din rețeaua de medicină legală care au semnalat, cu disperare, probleme grave de natură să împiedice o activitate corectă a acestor instituții”.

Grecea afirmă că notase toate sesizările, iar ele au devenit parte a unei documentări care trebuia să stea la baza unui control al Corpului de Control al Ministrului Sănătății la INML. 

Proiect de lege băgat la sertar

Grecea a atras atenția și că, în ciuda gravității unor probleme, INML n-a avut parte de vreun control serios de când e condus de Cristian Curcă. Iar rădăcina problemelor, spune Grecea, e Ordonanța Guvernului 1/2000 și alte câteva acte subsecvente.

Doar un exemplu: directorul INML este numit de ministru, dar nu are un mandat definit de lege ca timp și obiective de management. Practic, pe legea actuală, un director de institut mai pleacă de acolo doar la pensie sau la cimitir. Iar directorul INML are atribuții esențiale în propunerea și chiar numirea unor pioni importanți din rețeaua de medicină legală (șefi și membri în Comisiile de Avizare și Control, în Comisia Superioară de Medicină Legală etc.) pentru că, legal, el este președintele Consiliului Superior de Medicină Legală

Mihai Grecea, fost consilier MS:

Grecea afirmă că se ajunge la crearea unei „rețele de influență periculoasă între cei mai importanți decidenți științifici în domeniu”. 

Conform fostului consilier, s-a făcut și un grup de lucru, format din experți, pentru reorganizarea serviciilor de medicină legală. El era condus de un alt profesor universitar, dr. Valentin Iftenie, care a elaborat un proiect de lege și l-a supus dezbaterii specialiștilor. „Proiectul a fost înaintat spre studiu ministerului. Și aici, lucrurile s-au blocat. Actualul ministru (n.r. – Alexandru Rafila) nu a fost interesat de subiect”.

Același ministru care, acum, trebuie să ia act de sesizarea medicilor INML.

Multe din problemele legate de erorile medicale s-ar putea rezolva mai ușor dacă am avea o lege a malpraxisului. Au existat discuții productive acum aproape șapte ani între Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, asociațiile de medici și asociațiile de pacienți și se ajunsese la o versiune destul de avansată a textului de lege. Apoi totul a fost blocat la Ministerul de Interne, la Raed Arafat

Mihai Grecea, fost consilier MS:

Ministerul tace

Libertatea a cerut, la începutul lunii, explicații punctuale de la Ministerul Sănătății pe această temă, însă instituția guvernamentală s-a limitat la a înregistra solicitarea, fără să răspundă în termenul de 10 zile.

Ziarul întrebase, printre altele, care este motivul pentru care corpul de control al MS n-a mai ajuns la INML în 2021, câte controale ale corpului de control al Ministerului Sănătății au avut loc la INML în ultimii cinci ani și dacă există, la nivelul Ministerului Sănătății, vreun proiect de lege pentru îmbunătățirea Ordonanței Guvernului 1/2000.

Cititorii Libertatea vor putea citi răspunsurile Ministerului Sănătății de îndată ce acestea vor fi disponibile.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro