EXCLUSIV | Libertatea a calculat câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru o locuință „verde”. Costurile, inaccesibile pentru românii de rând

Aceștia pot instala sisteme de panouri fotovoltaice, pompe de căldură și baterii, însă calculele depind de mai mulți factori:

– trebuie să ai o casă
– la blocurile vechi nu pot fi instalate panouri fotovoltaice și pompe de căldură din cauză că nu au fost instalate cablurile necesare la construirea lor
– cea mai bună soluție disponibilă pentru cei cu apartamente o constituie trecerea de la sistemele centralizate de energie termică la centrale noi de apartament sau schimbarea celor vechi cu unele mai performante.

Se pot instala panouri solare doar la blocuri noi, dacă dezvoltatorul decide să monteze infrastructura necesară pentru fiecare apartament, respectiv cabluri și invertoare pentru fiecare apartament. La blocurile vechi, este aproape imposibil să se implementeze sistem fotovoltaic pentru fiecare apartament, din cauză că lipsesc aceste trasee de cabluri care ar trebui să deservească fiecare apartament.

Sorin Lăpădatu, fondatorul Nexo Group, a declarat pentru Libertatea:

Crește interesul pentru pompele de căldură și baterii

Acesta spune că  în ultimii ani, cererea pentru pompe de căldură a crescut „considerabil”, iar dacă în trecut interesul provenea din partea persoanelor fizice, în prezent se observă o schimbare semnificativă, cu un interes crescut din partea persoanelor juridice și a dezvoltatorilor de proiecte. 

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

De asemenea, tot mai mulți români apelează și la sisteme de baterii.

„Cererea pentru pompe de căldură și soluții de stocare a energiei este deosebit de mare în sectorul rezidențial, în special în cazul caselor individuale și al ansamblurilor de case. Cu toate acestea, în ceea ce privește blocurile de locuințe, soluțiile tradiționale, cum ar fi centralele pe gaz, sunt încă implementate de unii dezvoltatori”, arată acesta.

Totuși, observăm un trend în accelerare pentru dezvoltarea locuințelor energetice independente, pe măsură ce tot mai mulți proprietari și dezvoltatori încep să adopte aceste tehnologii inovatoare.

Fondatorul Nexo Group punctează:

Ce arată calculele

Pentru cei cu dare de mână cresc opțiunile, dar și costurile.

Acesta a făcut și un calcul privind costurile, luând în calcul mai multe scenarii, respectiv acoperirea consumului energetic de zi vs independența energetică totală. 

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

De asemenea, sunt luate în calcul apartamente cu o suprafață de 60 de metri pătrați vs o casă cu etaj de 200 de metri pătrați.

– pentru acoprirea consumului energetic de zi la un apartament într-un ansamblu nou, investiția necesară este de 25.000 de lei în pompa de căldură (6 kW termici), iar manopera mai costă și ea 5.000 de lei. În total, 30.000 de lei, adică 6.000 de euro. Consumul lunar ar fi de 200 kW de electricitate. Dacă ar avea și panouri solare (6 kW), atunci la cost s-ar mai adăuga 21.500 de lei, ceea ce duce totalul la 51.500 de lei, adică 10.100 de euro.
– pentru consumul de zi al unei case, necesarul este de 25.000 de lei pentru panouri solare (6 kW), pompa de căldură necesită 44.000 de lei (12 kW termici), iar bateriile (7 kW) costă 25.000 de lei. În total, investiția s-ar ridica la 94.000 de lei, adică 18.800 de euro. Consumul lunar de electricitate s-ar ridica la 350 kW pe zi.

Casa cu de toate

În scenariul unei locuințe independente energetic, pentru o casă cu etaj și o suprafață de 200 de metri pătrați sunt necesare panouri solare cu o capacitate totală de 10 kW, iar un astfel de sistem costă 30.000 de lei.

La acestea se adaugă pompa de căldură cu 12 kW termici și baterii cu o capacitate de 14 kW. 

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

O astfel de pompă costă 44.000 de lei, în vreme ce un sistem de baterii este 40.000 de lei. Costurile cu manopera ar fi de 14.000 de lei. 

Totalul ajunge la 128.000 de lei, echivalentul a 25.600 de euro. 

O astfel de locuință ar fi total independentă energetic, cu facturi zero, conform lui Lăpădatu.

Acesta mai spune și că investițiile s-ar amortiza în aproximativ 6 ani. 

Investițiile, între 7% și 12% din prețul locuinței

Conform, Imobiliare.ro, prețul mediu pentru un apartament în București este de 1.578 de euro pe metru pătrat, astfel că un apartament de 60 de metri pătrați ar costa 94.700 de euro.

În privința prețurilor pentru localitățile învecinate, acesta variază între 1.040 de euro pe metru pătrat în localitatea Vidra și 1.875 de euro pe metru pătrat în Voluntari.

O casă de 200 de metri pătrați ar costa astfel între 208.000 de euro în Vidra și 375.000 de euro în Voluntari.

Raportat la prețul casei, investiția în independența energetică variază astfel între 6,83% și 12,3% din valoarea locuinței.

Vilele inteligente dezvoltate de către Nexo Group în zona Pipera din nordul Capitalei costă și mai mult: între 440.000 și 1 milion de euro, conform datelor companiei.

Conform Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net pe țară a fost în luna martie de 5.185 de lei, echivalentul a 1.040 de euro.

Prețurile echipamentelor ar urma să scadă

Fondatorul Nexo Group spune că prețul echipamentelor scade odată ce acestea devin tot mai populare.

Pe măsură ce rata de adopție crește, procesele de fabricație devin mai eficiente, ceea ce duce la costuri mai reduse. Acest lucru face ca tehnologiile de independență energetică să fie mai accesibile pentru un număr mai mare de consumatori și dezvoltatori.

Sorin Lăpădatu conchide:

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro