Din 2010, nici o rudă n-a mai ajutat-o
Pe lângă misterioasa secretară, şi Constantin Păunescu, tatăl maestrului, venea să-şi vadă fiica. Pe de altă parte, în cei 40 de ani de când a fost internată, Lidia a fost vizitată de fratele ei celebru doar o dată: “În anii 80, când a venit cu Cenaclul Flacăra la Buzău, Adrian Păunescu a vizitat-o şi pe Lidia. A fost singura lui apariţie aici. N-a zăbovit mult… A intrat la Lidia în rezervă, a stat câteva minute, după care a mers în biroul doctorului Adrian Ionescu (n.r. – fostul director al Secţiei Nifon)”, ne-a mai povestit o fostă angajată a spitalului de nebuni.
De altfel, Păunescu a adus Cenaclul Flacăra până aproape de poarta Secţiei Nifon. În 1979, maestrul a organizat fenomenul cultural la Măgura Buzăului, în locul în care avea loc tabăra de sculptură. Secţia Nifon se află pe raza comunei Măgura Buzăului.
În prezent, situaţia Lidiei este destul de grea. Conform unor angajaţi ai Secţiei Nifon, Lidia a primit ultimul ajutor din exterior în august 2010, cu trei luni înainte de moartea poetului. Andrei Păunescu, fiul scriitorului şi nepotul nefericitei Lidia, n-a putut fi contactat pentru a-şi spune părerea în legătură cu acest subiect.
INTERVIU LIBERTATEA | Maria Cristache, fostă directoare a Spitalului de psihiatrie Săpoca: «Lidia are nevoie de multă atenţie şi de dragoste»
Maria Cristache (58 de ani), medic primar psihiatru şi fostă directoare a Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca între 2005 şi 2006, a vorbit cu ziarul Libertatea despre cazul Lidia Păunescu.
Libertatea: Doamnă doctor, ştiaţi despre existenţa Lidiei Păunescu?
Maria Cristache: Da. Prima dată am auzit de dânsa în 1991, când am mers la Secţia Nifon, în stagiu.
Diagnosticul Lidiei recomandă o internare de 40 de ani?
Nu, în nici un caz. Ea are nevoie de grijă, de foarte multă atenţie şi de dragoste. A fost însă izolată într- o rezervă de la Nifon şi acum a ajuns să refuze să comunice, deşi, paradoxal, dorinţa există în ea. Probabil îi e frică să se mai exprime. Prezintă semne de hospitalism (n.r. – boală ce se caracterizează prin pasivitate, apatie, dezinteres pentru ceea ce se întâmplă în jur. Familia ar fi trebuit să aibă grijă. Ar fi putut s-o ia şi acasă.
Totuşi, cum a fost posibil ca un om să fie internat timp de 40 de ani dacă nu era absolut necesar?
Nu pot intra în astfel de amănunte, pentru că nu se cade. Adrian Păunescu şi fostul director de la Săpoca Adrian Ionescu au avut o relaţie specială de prietenie.
Ştiaţi că nu e caz care să necesite internarea şi în perioada în care aţi fost director?
Sigur că da. Şi nu e un caz singular. Sunt foarte multe persoane abandonate acolo de familii. Am sesizat forurile internaţionale în privinţa faptului că sunt multe cazuri sociale. Să vedem ce se va întâmpla mai departe.