EXCLUSIV LIBERTATEA | Submarinul «spion» a eşuat la mal! FOTO

Fost «spion», acum pensionar

“Monstrul” negru, acoperit cu un cauciuc special care-l face invizibil în calea sonarelor navelor duşmane, odată un “spion” de nădejde al Armatei Române, ne primeşte în măruntaiele sale. Prin ecluza principală coborâm, pe rând, pe scara îngustă, care-şi propteşte treptele în tubulatura lungă vreo zece metri.
“Flexaţi genunchii în lateral. E o tehnică bună de urmat dacă nu vreţi să vă loviţi de bare”, mă sfătuieşte comandor Daniel Bondoc, cel care, de cinci ani, este comandantul submarinului.
Puntea de comandă, aflată la primul nivel al navei, păstrează încă aerul misiunilor secrete derulate la adâncimi care ajung la 240 de metri, în care “Delfinul” şi-a dovedit utilitatea strategică. Însă prin cele două periscoape – unul al comandantului şi celălalt al şefului de cart – se vede acum doar zarea care se contopeşte cu marea sau cheul unde “Delfinul” a eşuat…
“Dacă- l aşezi unde trebuie, în mijocul mării, submersibilul, conceput iniţial ca vânător de submarine, «vede» tot pe o rază de 200 de mile. Cauciucul care-l îmbracă absoarbe undele sonarelor navelor inamice, zgomotul mic pe care îl face, forma elicei, dar şi cea a corpului platfomei, care seamănă cu o picătură de apă, îl transformă într-o maşină de război invizibilă”, ne explică comandorul Bondoc, în timp ce-şi aruncă privirea prin periscop.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Atenţie! Se lansează torpila!

Alarma sună… În difuzoarele reţelei de sonorizare se aude vocea căpitanului comandor Costea Belu. “Toată lumea la posturi. Inamic în prova! Torpilorii, pe poziţii!”.
În camera torpilelor, doi militari pregătesc cu pricepere armele pentru atac. În câteva zeci de secunde atacul e pregătit, iar torpila cu elice aşteaptă doar semnalul pentru lansare…
E însă doar unul din sutele de exerciţii pe care militarii, care îşi spun «submarinişti», le fac pentru a nu-şi ieşi din mână.

De pe mal, arată bine

Cum vara nu e ca iarna, nici antrenamentele pe uscat nu sunt ca acelea din adâncuri. Nimeni nu ştie cum va răspunde “Delfinul” – un “spion” trecut în rezervă pe considerente financiare – comenzilor, undeva, în abis, la sute de metri adâncime.
“De pe mal, noi spunem că submarinul e în stare bună. Îl verificăm ca şi când am pleca mâine cu el. Dar acolo, jos, lucrurile pot sta altfel. Şi nu vreau să aflu asta pe fundul mării, odată cu echipajul. Dintr-o navă mai rămâne o scândură, dar dintr-un submarin… Aşa că, dacă mâine aş primi acumulatorii, tot nu aş putea pleca în misiune, în adâncuri. Aş avea nevoie de o perioadă de instruire a echipajului de măcar un an şi jumătate, dar şi de o retehnologizare a echipamentelor”, continuă comandantul Bondoc.
Sunetul strident al alarmei se pierde între pereţi etanşi ai submarinului de uscat – compartimentat în şase capsule – , odată cu amintirile unor misiuni secrete pe care Delfinul-“ spion” le-a făcut în cei zece ani de serviciu în slujba Marinei Militare.
În urmă rămân frânturi de misiuni secrete în care “Delfinul” a patrulat în adâncurile Mării Negre, în care plasat mine acolo unde s-a cerut, în care a stat ascuns pe fundul mării şi a interceptat convorbiri radio, folosite mai apoi în strategia de apărare a ţării sau a “debarcat” echipe de scafandri din trupele speciale implicate în operaţiuni delicate.
Însă “Delfinul” se limitează astăzi la câteva drumuri scurte, de suprafaţă, făcute până la cheurile destinate reparaţiilor periodice.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

A costat guvernul comunist 60 de milioane de dolari

Submarinul “Delfinul” e în serviciul Forţelor Militare Navale Române din anul 1986. La vremea respectivă, guvernul comunist ar fi plătit ruşilor în jur de 60 de milioane de dolari, după care platforma de luptă a fost livrată cu “zero” mile. În zece ani de misiuni (1986-1996) submarinul a folosit trei rânduri de baterii, iar de 18 ani nu s-au mai găsit fonduri pentru schimbarea lor.
“Delfinul” este un submarin clasă Kilo, cu propulsie electrică şi poate atinge o viteză de 17 noduri. Are o lungime de 72 metri şi o lăţime de nouă metri, fiind considerat un submarin mediu pentru clasa sa. Are un echipaj de circa 50 de militari şi poate coborî până la 300 de metri adâncime.

Platforma de război, lustruită cu cremă de ghete

De-a lungul timpului, în jurul submarinului “Delfinul” s-a ţesut o legendă care îl are ca personaj principal pe Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte comunist al României.
Pentru că la una din vizitele sale securiştii şi-au zis că platforma de luptă – pe vremea aceea operabilă – nu e suficient de neagră şi nu străluceşte îndeajuns, militarii au fost obligaţi să-l lustruiască cu… cremă de ghete.
Echipajul şi “Delfinul” lor au trecut cu bine inspecţia, iar submarinul s-a ales şi cu o poreclă sugestivă: “Cizmarul”.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Coordonatele misiunii, aflate sub apă, la peste 40 de metri adâncime

Submarinele sunt, prin definiţie, nave de război care acţionează numai în secret. Atât de secrete sunt misiunile în care sunt trimise, încât chiar şi comandantul platformei de război află în ultima clipă coordonatele acţiunii militare.
Conform protocolului militar, comandatul primeşte misiunea într-un plic, pe care nu are voie să-l deschidă decât atunci când submarinul coboară la peste 40 de metri adâncime. Abia atunci, plicul este deschis şi comandantul şi adjuncţii săi primesc coordonatele misiunii.
fotografii: Vlad Chirea

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 21

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro