12 comentariiMotivul invocat de MAI este prevăzut în Legea cetățeniei 21/1991, la articolul 25 alin (1) lit. a): „cetățenia română se poate retrage persoanei care, aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României”.
Cei trei cetățeni ruși se numesc Viacheslav Fedorov, născut în anul 1988 în Kostroma, Federația Rusă, Anna Liadova, născută în anul 1983 în Tomsk, Federația Rusă și Evgeny Akhmadishin, născut în anul 1983 în Tomsk, Federația Rusă.
Libertatea a descoperit cele trei cazuri într-un anunț public în Monitorul Oficial din data de 19 decembrie 2023. Potrivit acestui anunț, cei trei cetățeni ruși sunt așteptați la sediul ANC pentru audieri, în iulie 2024.
Oficialii de la ANC au emis pentru Libertatea un răspuns la întrebarea de ce Ministerul de Interne întreprinde aceste demersuri:
„Sesizările de retragere la care faceți referire se află în curs de soluționare la Comisia pentru cetățenie, activitate care nu este publică, conform art. 14 alin. (4) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată. În ultimii 2 ani, instituția noastră nu a emis ordine de retragere a cetățeniei române a unor persoane care au deținut sau dețin cetățenia rusă. Întrucât orice autoritate sau persoana care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligația să prezinte dovezile de care dispune, instituția noastră are înregistrate mai multe astfel de sesizări privind cetățeni ruși pentru motivul prevăzut de art. 21 alin 1 lit c) – au obținut cetățenia română prin mijloace frauduloase – toate aflate în curs de soluționare”, explică ANC.
Unul dintre ruși a mai avut probleme
Fedorov Viachestav nu este la primul proces cu ANC privind retragerea cetățeniei române. În fapt, în anul 2018, cetățeanul rus a dat în judecată ANC pentru a-și recăpăta cetățenia română pe care i-o retrăsese ANC. În instanță, Viachestav a avut câștig de cauză. Prin sentința nr. 4746/09.10.2020 a Tribunalului București, definitivă prin decizia nr. 2283/ 02.11.2021 a Curții de Apel București, ANC a fost obligată „să soluționeze cererea reclamantului privind redobândirea cetățeniei române, cerere 9420/2018”.
Potrivit motivării dosarului, Viachestav și-a pierdut prima dată cetățenia din cauza faptului că nu exista apostilă pe documentele depuse de el la dosar pentru obținerea cetățeniei române.
„Intimatul-reclamant, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, pentru a dovedi reaua-credinţă a ANC, în ceea ce priveşte respingerea dosarelor pe lipsa apostilei. Din lectura acestor înscrisuri, emise atât de recurenta-pârâtă, dar şi de alte autorităţi, rezultă că nu se depune apostilă pe actele emise de Ucraina, Rusia, Republica Moldova. Există un înscris semnat de către preşedintele ANC în care se spune că fostul preşedinte al ANC s-a exprimat public în decembrie 2019 în cadrul şedinţei de plen a comisiei ANC în sensul că nu se apostilează actele pe Ucraina, Moldova ş.a.m.d.”, arată motivarea deciziei judecătorești analizate de Libertatea.
Investigația Hotnews arată că falsificarea apostilei a fost una dintre metodele prin care cetățenii ruși și-au obținut cetățenia română inventând prin acte false ascendenți care s-ar fi născut în Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau Bugeac, teritoriu din sudul Basarabiei.
Revizuirea legii cetățeniei române
Senatul României a votat marți, 18 iunie, noul proiect legislativ pentru modificarea Legii cetățeniei române. La sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect legislativ pe această temă. Legea urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional în reglementarea acestui domeniu.
În februarie 2024, ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, preciza că revizuirea Legii cetăţeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Mai mult, Gorghiu a confirmat că „ în perioada octombrie 2022 până astăzi au fost confirmate suspiciuni de fals în aproape 1.000 de dosare de cetăţenie”.
După începerea războiului de agresiune dus de regimul de la Moscova împotriva Ucrainei, au crescut mizele pentru cetățenii ruși pentru a obține cetățenia unui stat membru al UE.
Potrivit unei investigații Hotnews, de la începutul războiului (24 februarie 2022) până pe 8 mai 2023, 5429 de cetățeni ruși au depus cereri de dobândire a cetățeniei române, care în acest moment se află în curs de soluționare. Dintre aceștia, marea majoritate, adică 53,06%, sunt în baza unei prevederi speciale (articolul 11) din Legea cetățeniei române. Respectivul articol pe care îl speculează cetățenii ruși pentru a obține mai ușor cetățenia română a fost introdus în legea respectivă, întrucât la acel moment, legiuitorul a dorit o reparație morală față de românii loviți de o nedreptate istorică – cei care și-au pierdut în 1940 cetățenia țării-mamă, fără voia lor. Astfel, pentru persoanele sau descendenții acestora până la gradul al treilea, care s-au născut pe teritoriile românești preluate de URSS în urma pactului Ribbentrop-Molotov: Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau Bugeac, teritoriu din sudul Basarabiei, procedura de acordare a cetățeniei a fost mult simplificată.
Speculând această chichiță legislativă, în Republica Moldova și regiunea Cernăuți s-au format adevărate rețele infracționale pentru obținerea cetățeniei române.
Potrivit Hotnews, în perioada 1 ianuarie 2022- 8 mai 2023, 1078 de cereri de dobândire a cetățeniei române depuse de cetățeni ruși au fost aprobate, prin ordin al președintelui ANC, dintre care 1015 în baza articolului 11. Aceste cereri au fost înregistrate în perioada 2016-2021. În aceeași perioadă, 137 de ruși au depus și jurământul de credință la sediul ANC.
În perioada 1 ianuarie 2021- 8 mai 2023, Comisia pentru cetățenie a propus respingerea unui număr de 1039 de cereri privind cetățenia română depuse de cetățeni ruși.