47 comentarii- Ministerul Agriculturii a transmis ziarului cât a costat participarea, fără însă să ofere detalii despre cum au fost cheltuiți banii.
În luna ianuarie 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis un comunicat în care anunța participarea României la Săptămâna Verde (Grune Woche), o expoziție anuală desfășurată la Berlin.
La eveniment, organizat încă din 1926, se desfășoară și un forum pe teme de agricultură, la care participă miniștrii de resort din peste 70 de țări. Pe lângă conferințe, are loc și un târg de zece zile, în care producători agricoli din toată lumea își prezintă spre expunere sau vânzare marfa, de la animale de rasă și utilaje la vinuri, brânzeturi și spectacole gastronomice, la standuri.
Pe lângă participanții privați, expun aici și ministere ale agriculturii din diferite țări. Anul acesta, în perioada 19-28 ianuarie, la târg au participat 1.400 de expozanți, din 61 de țări. Numărul vizitatorilor, conform site-ului oficial al evenimentului, gruenewoche.de, a fost de aproximativ 300.000.
„Transmiterea de mostre, cărți de vizită, pliante”
Potrivit comunicatului menționat, România a participat cu „un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european”. Pe două paragrafe, în comunicat sunt listate peste 50 de produse și categorii de produse care vor fi expuse sub pavilion românesc la Grune Woche.
De fapt, pentru a avea ce expune la stand, Ministerul Agriculturii a solicitat mostre de la producători. Scopul mostrelor era de a fi oferite spre degustare, nu și spre vânzare, deoarece ministerul nu dispune de pârghii legale să poată desfășura astfel de activități economice.
Într-un răspuns pentru Libertatea, MADR susține că a informat producătorii din toată țara și organizațiile lor despre „oportunitatea de promovare” la Săptămâna Verde, „prin transmiterea de mostre ale produselor, cărți de vizită, precum și materiale promoționale în limba germană sau engleză. Totodată, au fost informați despre posibilitatea participării, pe cont propriu, a reprezentanților membrilor organizațiilor din domeniul agroalimentar, în vederea promovării, fără comercializare, a produselor proprii. La standul României au fost prezenți producătorii, respectiv toate produsele operatorilor economici care și-au manifestat interesul de a fi prezenți”.
„Cei care se ocupau de stand nu te băgau în seamă”
Dincolo de comunicat și de invitațiile „diseminate” către patronatele din domeniul agroalimentar, standul României a arătat sărăcăcios și deloc prietenos cu publicul, spun cei care l-au vizitat.
„La fel ca și anul trecut, era doar o vitrină, cu brânză, miere și mezeluri. Cei care se ocupau de stand stăteau la mese și nu te băgau în seamă. Nu se făceau degustări, nu se întâmpla nimic, de câte ori am trecut pe acolo”, povestește Gabriel, un român care trăiește de 8 ani în Germania. „Asta”, completează el, „în timp ce Ungaria a avut o hală întreagă, cu show-uri de gătit și alte atracții pentru vizitatori. Lumea vine aici să cumpere produse sănătoase și să se distreze. Doar standul Moldovei era la fel de trist, tot așa, pe tipar comunist, ca și standul nostru”.
Două standuri românești private
Lângă standul MADR se aflau standurile a două asociații de producători din România: Asociația GAL (n.red. – Grupul de Acțiune Locală) Zona Sătmarului și Asociația GAL Microregiunea Someș Codru, Satu Mare.
„Am participat pe cont propriu, cu finanțare din bugetul asociației dedicat promovării. Standurile noastre au avut 12 metri pătrați și, în ansamblu, cu tot cu transport și cazare, costul participării s-a ridicat la 6.000-7.000 de euro”, ne-a declarat Radu Cristea, președintele Asociației GAL Someș Codru. „E o sumă mare pentru noi. Ca să renteze participarea, trebuie să vindem multe produse la târg și la prețuri mari. Mi-aș dori să avem și noi o hală ca a Ungariei, dar cred că la ei este vorba despre un parteneriat public-privat. La noi, Ministerul Agriculturii nu poate vinde, pentru că nu-i permite legea și nici noi nu putem vinde la standul Ministerului. Ar fi frumos să fie un stand unic, unde să punem toți umărul, să-și facă lumea o idee despre produsele noastre”.
„Da, erau cam scumpe produsele de la standurile românești”, confirmă Loredana, o româncă stabilită în Berlin. „Cu tot dorul de casă, nu am dat 15 euro pe un borcan cu miere, când pot cumpăra miere de calitate, de la magazinele de aici, la doar 5 euro”.
Loredana adaugă că nici ea, care a vizitat expoziția împreună cu familia, nu a văzut „vreo mișcare, vreo activitate, doar oameni la mese”, la standul MADR. „Dacă făceau și degustări, nu le-am prins niciodată și am petrecut jumătate de zi la târg”.
8.603 euro, închirierea standului
Standul Ministerului Agriculturii, nr. 113 din Hala 11.2, a avut 40 de metri pătrați. Potrivit site-ului oficial al evenimentului, costul închirierii unui astfel de stand este de aproximativ 8.603 euro pentru toate cele zece zile. Pe lângă închiriere, expozanții trebuie să achite către organizator, Messe Berlin GmbH, costuri de amenajare, servicii de curățenie, iluminat, alimentare cu apă.
Costurile participării României la Săptămâna Verde 2024 s-au ridicat la 64.000 de euro, se arată în răspunsul primit de la minister. „MADR nu a fost reprezentat la nivel de demnitar la acest târg. Delegația prezentă la eveniment a fost constituită din experți din cadrul direcției tehnice de specialitate a MADR, după cum urmează: în perioada 18-23 ianuarie 2024 – 4 experți la nivel tehnic, în perioada 24-28 ianuarie: 3 experți la nivel tehnic”, mai precizează răspunsul, fără să detalieze pentru ce anume au fost cheltuite cele 64.000 de euro.
În fotografiile intrate în posesia Libertatea și furnizate de vizitatori ai ediției de anul acesta a târgului pot fi observați experții de la MADR stând la mese, în timp ce câțiva vizitatori se uită la vitrină. Sunt expuse brânză la burduf, pastramă, câteva borcane cu miere, zacuscă, gem și, pe rafturile din fundal, sticle cu vin și țuică.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.