Actul normativ are ca titlu ”Ordin privind împuternicirea persoanelor din cadrul aparatului de inspecție economico-financiară de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile prevăzute de Legea responsabilități fiscal-bugetare nr. 69/2010”, iar în acesta se face referire la articolul 69 din legea respectivă.

Ordinul a fost dat în data de 1 septembrie, dar a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 755, de joi, 21 septembrie.

Iată ce spune articolul cu pricina:

” Art. 69. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 16, art. 18 alin. (4), art. 24 şi art. 30 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează, în funcţie de gradul de vinovăţie a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei şi 20.000 lei şi recuperarea prejudiciului, după caz. Pe perioada cercetării administrative, persoanele responsabile sunt suspendate din funcţie. (…)

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (4) şi ale art. 30 alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) După rămânerea definitivă a sancţiunii contravenţionale, această se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice”

Cum articolul 69 face iarăși transmitere către articolele 18 și 30, iată ce spun și acestea: în esență, primăriile și instituțiile care și-au depășit banii alocați pentru salarii trebuie să facă economii din alte părți, inclusiv prin disponibilizări.

”Art. 18. – (1) În raport cu ţintele prevăzute la art. 37 alin. (4), execuţia cheltuielilor de personal este evaluată de către Ministerul Finanţelor Publice, la finalul fiecărui trimestru.
(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil şi pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii.

(3) În cazurile excepţionale şi temeinic justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul Finanţelor Publice poate aprobă majorarea limitei respective, cu condiţia că ordonatorul principal de credite să facă dovadă respectării dispoziţiilor alin. (2) şi a încadrării în bugetul anual aprobat pentru această destinaţie.

(4) Ordonatorii principali de credite care se află în situaţia prevăzută la alin. (3) au obligaţia ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita trimestrială precedentă.

(5) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât şi pentru îndeplinirea ţintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanţate şi bugetele acestora şi, respectiv, disponibilizarea, în condiţiile legii, a unei părţi din personalul încadrat”.

După cum se vede la alineatul 5, instituțiile sau primăriile rămase în pană de bani pot ajunge inclusiv la reduceri de personal.

Articolul 30, citat la rândul său, vine să aducă o întărire a acestui fapt, vorbind negru pe alb de plafoane de cheltuieli.

”Art. 30. – (1) Fiecare ordonator principal de credite va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de cheltuieli şi numărul de personal, emise de Ministerul Finanţelor Publice”.

Primăriile din Vaslui au rămas fără bani

Problema vine în contextul în care, în mai multe localități, aleșii au majorat salariile, atât ale primarilor, cât și ale funcționarilor, iar apoi au rămas fără bani. Aceștia au solicitat în mai multe rânduri bani de la Guvern pentru acoperirea golului de finanțare până la finalul anului. Acum cer o nouă rectificare bugetară din această cauză.

Unul dintre aceste cazuri este cel al primăriilor din județul Vaslui. Sprea exemplu, la Primăria Șuletea, primarul le-a spus deja celor 16 angajați și celor trei polițiști locali că nu va mai avea de unde să le plătească salariile.

Neculai Moraru, președintele filialei din Vaslui a Asociației Comunelor din România (ACOR), a spus că peste 60% dintre primării sunt în această situație.

Problemă mediatizată

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că aceste verificări vin în urma relatărilor presei despre comunele rămase fără bani. ”Cred că decizia în cauză vine după foarte mediatizata problemă a salariilor. Puteau face oricând aceste verificări, dar probabil s-au depășit. Dacă majorările s-au acordat conform legii, dar s-a depășit bugetul, atunci se dă amendă. Dar dacă s-au încălcat și alte prevederi legale, atunci se recuperează prejudiciul”, mai spune acesta.

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News