ComenteazăUltimul program care sprijinea împădurirea s-a oprit din cauza celor din Ministerul Mediului, acuză silvicultorii. „Angajații Administrației Fondului de Mediu nu mai vor să lucreze la acest program, nu mai vor să semneze pentru el și nici să facă plăți” a declarat pentru Libertatea, Dan Popescu, președintele Asociației Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură (APPSS).
Programul respectiv avea ca scop împădurirea terenurilor aflate în degradare și trebuie ținut cont că împăduririle se fac în condiții extreme pentru că aici vorbim de zonele nisipoase și aproape deșertice ale României, precum Oltenia și sudul Moldovei. „În acest program era vorba de replantarea a 7.000 de hectare de teren, dar clar vor fi supuse acestor distrugeri dacă nu se ia o măsură imediată și asta pentru că societățile care prestează serviciile respective nu mai reușesc să susțină lucrările”, a mai spus Popescu.
Lucrările nu au mai fost plătite de 2-3 ani de zile, spun silvicultorii, și asta pentru că oficialii statului nu au luat nici o măsură.
1.000 de ani pentru replantarea României
„În Codul Silvic spune că trebuie să plantăm 2 milioane de hectare de teren până în 2035, dar dacă se lucrează în ritmul în care s-a început, adică de circa 2.000 de hectare pe an, ne va lua 1000 de ani să terminăm împădurirea, asta în condițiile în care nu se mai degradează nici un hectar de pământ”, a afirmat șeful APPSS.
Pentru a fi posibil acest lucru România va trebui să planteze de 50 de ori mai mult decât o face acum adică undeva la peste 100.000 de hectare pe an.
La un simplu calcul, România ar trebui să planteze, până în 2035, circa 10 miliarde de puieți, asta înseamnă câte 500 de puieți de copaci pentru fiecare roman care mai trăiește pe meleagurile acestea.
„Este un țel greu de atins, dar dacă nu facem atâta măcar să ascultăm sfatul specialiștilor români care vorbesc de oprirea deșertificării României și care ne-au recomandat să plantăm măcar 5.000 de hectare de teren în fiecare an. Nu vom stopa fenomenul dar măcar îl vom mai încetini”, a mai spus Popescu.
Ne distrugem pădurile nenăscute
Pentru un hectar de teren este nevoie de 5.000 de puieți, deci la cele 7.000 de hectare de teren sunt în pericol de a fi distruși 35 de milioane de puieți. „Deci pentru a combate deșertificarea pământului, diminuarea de nitriți și nitrați din apele subterane sau stocarea dioxidului de carbon, plantarea de copaci este cea mai eficientă soluție și cea mai la îndemână, numai că la noi nu se folosește desi sunt bani”, a mai spus Popescu.
Potrivit lui, autoritățile în aduc aminte de perdele de copaci care existau înainte pe marginea câmpurilor numai când sunt viscole și atunci îndeamnă la plantat, dar în rest închid ochii.
Culmea birocrației
Reprezentanții asocieției care a făcut astăzi protest în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor spun că s-au lovit de culmea birocrației în procesul de replantare a pământurilor. Pentru că unii puieți nu erau atât de buni au ales soiuri de copăcei mai rezistente la climatul din anumite zone și pentru că nu erau cele pe care le puseseră în hârtiile autorităților, acestea nu s-au mai deranjat să plătească lucrările efectuate. „Avem și această problemă punctuală cu autoritățile, dar nici aici nu se poate lucre pentru că orice adresă sau comandă de renunțare la aceste lucrări durează cel puțin opt luni de zile sau un an, astfel că nu mai are rost să mai faci lucrarea respectivă pentru că se degradează totul până își dau autoritățile acordul”, ne-a declarat președintele APPSS.
Caracterul social al împăduririlor
Pe lângă caracterul ecologic pe care îl au aceste campanii există și cel social pentru că aceste zone care necesită împădurire se află în zona rurală unde nu prea mai există locuri de muncă. „Acolo s-ar crea locuri de muncă timp de 5-6 luni pe an, timp de 4-5 ani, pentru că atât durează lucrările pentru un nou hectar de pădure, iar pentru fiecare hectar este nevoie de 20 de oameni. La nivel de România, s-ar putea crea mii de locuri de muncă numai pentru a duce împădurirea la bun final”, a afirmat Popescu.
În 200 de ani, „defrișăm” România
Dacă în ultimii 20 de ani ne-am distrus aproape 10% din suprafața împădurită a României, iar ritmul de defrișare se menține unul accelerat, vom ajunge ca în maximum 200 de ani să rămânem fără păduri. În ultimele două decenii Rpomânia a distrus 600.000 de hectare de pădure, iar potrivit Inventarului Forestier Național mai avem puțin peste 7 milioane de hectare de pădure pe teritoriul țării.