EXCLUSIV. Noi informații de la ministrul de finanțe despre cele trei măsuri dure cerute de Comisia Europeană. „Este o creștere de impozitare”

• Boloș explică și propunerile Ministerului de Finanțe pentru cum se va aplica taxa de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ce cotă de TVA a rămas pentru HoReCa și ce salarii din IT urmează să fie impozitate.
• În plus, ministrul a dezvăluit pentru publicul Libertatea care este planul de impozitare a IMM-urilor: cele trei praguri fac parte dintr-un sistem mix, „mai corect decât cel propus de Comisia Europeană”.

Declarațiile pentru Libertatea au fost făcute de ministrul de finanțe cu puțin timp înainte de întâlnirea informală pe care liderii PNL o au duminică, la Vila Lac. 

Marcel Boloș va prezenta măsurile fiscal-bugetare colegilor de partid. Tot pachetul trebuie negociat și aprobat în Coaliția de guvernare, înainte ca premierul Ciolacu să-și angajeze răspunderea în Parlament. 

Trei măsuri suplimentare cerute de Comisia Europeană 

Ministrul de finanțe a dezvăluit pentru Libertatea că reprezentanții Comisiei Europene au propus trei măsuri suplimentare, deoarece „consideră că România nu a introdus în planul de măsuri fiscal-bugetare și măsuri structurale cu impact bugetar pe termen lung”.

Comisia se teme că guvernul nu va mai lua măsurile de reformă solicitate în 2024 din cauza anului electoral, au explicat și surse guvernamentale pentru Libertatea.

Recomandări

Motivarea BEC pentru anularea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale

• „Prima măsură cerută de Comisia Europeană este renunțarea la cotele reduse de TVA de 5% și 9% și trecerea la o singură cotă de TVA de 19%. Teoretic, acest lucru se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025, dacă ne obligă să respectăm raportul Băncii Mondiale, care vine cu recomandări pe acest domeniu. E una din măsuri. 
• A doua este trecerea la impozitarea progresivă. 
• A treia este unificarea cotei de impozit pe venit cu cota de CASS, respectiv ajung la 20% și aplicarea acestei cote asupra venitului brut realizat, fără să mai deducem partea de contribuții sociale, CASS și CAS. Este o creștere de impozitare”, a declarat în exclusivitate pentru Libertatea ministrul de finanțe Marcel Boloș după negocierile purtate la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene.

Guvernul a prezentat planul de măsuri fiscal bugetare, dar ministrul Boloș susține că s-ar putea ca reprezentanții Comisiei Europene să insiste să existe un plan de măsuri fiscale conform recomandărilor raportului Băncii Mondiale.

Guvernul trebuie să acopere o gaură de 47 de miliarde de lei

„Solicitarea Comisiei a fost să adăugăm la planul de măsuri fiscale prezentat măsuri fiscale structurale, cu impact bugetar mare și cu o perioadă lungă de timp. Al doilea lucru este că trebuie să avem prin planul de măsuri fiscale acoperirea întregului necesar de finanțare”, adaugă Boloș.

Recomandări

Senatul schimbă a treia oară accesul angajaților. Salariații vor fi puși să ocolească Parlamentul, o nouă firmă va livra un sistem mai scump – EXCLUSIV

„Necesarul nostru de finanțare este în jur de 47 de miliarde de lei. Și este format din trei componente: reducerea deficitului bugetar, reforma pensiilor generale și reforma salarizării”, a mai explicat ministrul de finanțe.

Premierul a spus că ministrul de finanțe a dat o declarație nefericită privind incapacitatea de plată. Cum justifică Marcel Boloș

Din datele și calculele ministerului, fără planul de măsuri privind reducerea cheltuielilor bugetare, fără reducerea evaziunii fiscale și fără reașezarea redevențelor, România „va avea dificultăți financiare” să aducă deficitul bugetar în limita a 3% din PIB, să susțină reforma pensiilor generale și legea salarizării unice.

Într-o declarație pentru Libertatea, publicată după negocierile de la Bruxelles, ministrul de Finanțe a spus că România ar putea chiar intra în incapacitate de plată dacă reducerea deficitului, legea pensiilor și reforma salarizării se aplică simultan. 

Premierul Ciolacu a catalogat afirmația drept un comentariu nefericit.

„Spun încă o dată, fără planul de măsuri privind reducerea de cheltuieli bugetare, fără reducerea evaziunii fiscale, fără reașezarea redevențelor să reduci deficitul bugetar, să îl aduci în limita de 3%, să susții reforma pensiilor generale și a salarizării unitare sigur generează dificultăți financiare României. Nu are cum altfel. Pe lunile iunie, iulie și august abia ținem în frâu deficitul bugetar, fără să intre în vigoare reforma pensiilor generale, fără să fie reforma salarizării unice, fără să avem măsurile de reducere deficit. Vă spun că aceasta e realitatea, dacă nu luăm nicio măsură nu avem cum să ieșim bine, e un drum fără întoarcere”, a avertizat ministrul Boloș în discuția cu reporterul Libertatea.

Recomandări

Firul care îl leagă pe Călin Georgescu de gruparea antistatală „Vlad Țepeș”. Rolul Dorinei Mihai și al putinistului Mihai Lauruc

El a punctat că păstrarea deficitului bugetar între anumite limite este la fel de important ca stabilizarea cursului de schimb valutar.

Ce proiecții privind deficitul bugetar există la Ministerul de Finanțe

În momentul în care deficitul bugetar crește, riscul de suspendare a banilor europeni este iminent, este opinia ministrului de finanțe. 

„Numai pentru reducerea deficitului bugetar în anii care urmează avem nevoie anual de 20 – 21 de miliarde de lei. Reforma pensiilor generale are un impact de 15 miliarde de lei, reforma salarizării unice de 10 miliarde de lei. Socotiți ce înseamnă în termeni de deficit bugetar, e greu. Sunt dificultăți financiare”, a fost poziția ministrului Marcel Boloș.

„Dacă se întâmplă să avem o iarnă grea și trebuie să cheltuim ceva neprevăzut, am prefera să avem o rezervă pe care să o putem gestiona pentru situații extraordinare. Deficitul pentru 2024 o să fie 4,25% și, în 2025, proiecția este că putem intra sub 3%. Este proiecția Ministerului de Finanțe, trebuie să o agreeze Coaliția de guvernare, iar Comisia să o pună pentru ajustare în Consiliul European. Nu înseamnă că s-a agreat cu Comisia, e doar proiecția Ministerului de Finanțe”, a explicat oficialul guvernamental.

El a avertizat ce se poate întâmpla dacă oficialii europeni nu vor fi de acord ca România să rateze țintele de deficit bugetar în 2024, 4,4% din PIB, și 2025 – 3% din PIB. Guvernul a solicitat la Bruxelles ca ținta de deficit bugetar să fie de 5,5% din PIB pentru 2023.

„Dacă aceste noi ținte de deficit nu se aprobă, intrăm de la 1 ianuarie 2024 cu ținta de deficit de 3%, asta ar însemna o catastrofă pentru țară. Ar trebui să reducem cu 40 de miliarde cheltuielile bugetului, ceea ce nu se poate. E nerealistic”, a atras atenția ministrul de Finanțe.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro